Viitoarea administrație de la Budapesta pregătește în regim de urgență un pachet amplu de reforme, cu scopul de a convinge Comisia Europeană să deblocheze fondurile comunitare suspendate de mai mulți ani din cauza problemelor privind statul de drept. Miza financiară este critică pentru economia Ungariei, fiind vorba despre zeci de miliarde de euro necesare pentru stabilitatea țării.

Conform informațiilor publicate de Financial Times și Politico, Péter Magyar, cel care urmează să preia funcția de prim-ministru, elaborează deja o strategie accelerată pentru a obține acces, cel puțin parțial, la resursele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aproximativ 10 miliarde de euro riscă să fie pierdute definitiv dacă nu se ajunge la un acord cu Bruxelles-ul până la termenul limită din luna august.

În acest context, Péter Magyar are programată o întrevedere esențială cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Discuțiile se vor concentra pe o soluție tehnică prin care o parte din fonduri să fie direcționate către banca națională de dezvoltare a Ungariei, manevră ce ar permite extinderea perioadei în care banii pot fi utilizați, chiar și după expirarea calendarului oficial.

Surse apropiate negocierilor indică faptul că Bruxelles-ul ar putea oferi Budapestei o „fereastră de salvare”, cu condiția ca noua conducere să demonstreze o voință reală de reformă și să aplice măsuri concrete pentru combaterea corupției.

Victoria lui Péter Magyar este privită de oficialii europeni ca o oportunitate de a reseta raporturile dintre Uniunea Europeană și Ungaria, după mai bine de un deceniu de tensiuni sub guvernarea lui Viktor Orbán. Ungaria a fost considerată frecvent cel mai problematic stat membru, din cauza conflictelor repetate cu instituțiile europene privind independența justiției, statul de drept și poziția față de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Pentru noul lider, care adoptă o orientare conservatoare, dar pro-europeană, aceste negocieri reprezintă primul test major privind capacitatea sa de a reconstrui dialogul cu Bruxelles-ul. Obiectivul este recuperarea a peste 30 de miliarde de euro, sumă care include:

• aproximativ 7,6 miliarde de euro din fondurile structurale obișnuite ale UE;
• aproape 17 miliarde de euro din împrumuturi preferențiale pentru apărare prin programul SAFE;
• aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR.

Oficialii europeni au precizat că ar putea accepta prelungirea disponibilității fondurilor din planul de redresare doar dacă noul guvern își respectă promisiunile privind reforma instituțională și lupta împotriva corupției. Până în prezent, Ungaria nu a reușit să îndeplinească cele 27 de „etape-cheie” stabilite de Bruxelles, care vizează în special sistemul de achiziții publice și mecanismele anticorupție.

Péter Magyar a promis că va abroga o parte din legislația adoptată în timpul guvernării Orbán și că va înființa noi instituții dedicate combaterii corupției. În paralel, experții de la Budapesta și Bruxelles analizează posibilitatea rescrierii complete a planului de redresare, având în vedere timpul extrem de scurt rămas între instalarea guvernului, în mai, și termenul limită de la finalul lui august.

Surse din cadrul negocierilor afirmă că anumite reforme structurale complexe, cum ar fi modificarea sistemului de pensii, ar putea fi înlocuite cu măsuri mai rapide, ce pot fi implementate în acest interval limitat. Totuși, orice schimbare a planului necesită aprobarea Comisiei Europene și a unei majorități a statelor membre.

Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a confirmat existența unei soluții tehnice: „Există posibilitatea tehnică de a transfera fondurile către organisme naționale pentru a extinde perioada de plată după data de 31 august.”

Deblocarea acestor sume ar reprezenta un sprijin vital pentru economia Ungariei, care a înregistrat o creștere de doar 0,4% în 2025, în timp ce costurile de finanțare ale statului sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Randamentele obligațiunilor guvernamentale depășesc constant media UE, iar costurile pentru serviciul datoriei publice se situează între 4% și 5% din PIB.

Situația fiscală s-a agravat după ce guvernul condus de Viktor Orbán a efectuat anul trecut cheltuieli electorale masive. Până la sfârșitul lunii martie, deficitul bugetar acumulase deja aproape două treimi din nivelul prognozat pentru întregul an 2026, ceea ce va obliga viitorul executiv să aplice ajustări bugetare severe. Dacă acordul cu Bruxelles-ul va fi parafat rapid, primele tranșe de bani ar putea ajunge la Budapesta chiar în primele săptămâni ale mandatului lui Péter Magyar.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]