Miercuri, în a doua zi a vizitei sale de stat în China, Regele Felipe al VI-lea al Spaniei s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping. În cadrul întrevederii bilaterale, desfășurată la Palatul Poporului din Piața Tiananmen, cei doi lideri au evidențiat prietenia solidă și încrederea reciprocă dintre cele două țări.

Președintele chinez a afirmat că, într-un context internațional complex, „lumea are nevoie de mai multe forţe constructive angajate pentru pace şi dezvoltare”. Xi Jinping a adăugat că Beijingul dorește să colaboreze cu Madridul pentru a dezvolta un parteneriat strategic cuprinzător „mai ferm în orientarea sa, mai dinamic în dezvoltarea sa şi cu o influenţă internaţională mai mare”, pentru a contribui „într-un mod şi mai semnificativ la prosperitatea, pacea şi dezvoltarea lumii”.

Liderul de la Beijing l-a numit pe Felipe al VI-lea „un bun prieten al poporului chinez” și a amintit de contribuțiile Casei Regale a Spaniei la dezvoltarea relațiilor, evocând vizita Regelui Juan Carlos I din 1978, la începutul politicii de reformă a Chinei. „Împreună au stabilit un exemplu de convieţuire prietenoasă şi dezvoltare comună între ţări cu istorii, culturi şi sisteme sociale diferite, contribuind, de asemenea, în mod semnificativ la cooperarea globală pentru dezvoltare deschisă şi la apărarea echităţii şi justiţiei internaţionale”, a subliniat președintele Xi Jinping.

La rândul său, Regele Felipe al VI-lea a menționat că vizita sa răspunde celei efectuate de președintele Xi Jinping în Spania în 2018. Monarhul spaniol a subliniat că, de la prima vizită a Coroanei spaniole în 1978, „s-a conturat o relaţie de încredere, o relaţie solidă, de conexiuni bilaterale de încredere reciprocă în baza principiilor respectului şi a prosperităţii comune”.

Suveranul spaniol, care a mai vizitat China în 2000 și în 2008, cu ocazia Jocurilor Olimpice, a remarcat dezvoltarea țării. „Fără îndoială, progresul şi avansul de atunci sunt foarte notabile şi continuă să fie o sursă de admiraţie pentru întreaga lume”, a spus Felipe al VI-lea. El a evocat și deschiderea primului Institut Cervantes la Beijing în 2010 și, mai recent, a celui din Shanghai, inaugurat de premierul spaniol Pedro Sanchez, descriind parcursul ca fiind „o evoluţie susţinută şi o dorinţă de concertare pentru a căuta oportunităţi de bunăstare pentru ambele popoare”.

În urma întrevederii, delegațiile au parafat zece acorduri strategice, incluzând trei memorandumuri de înțelegere, trei protocoale, o convenție, un acord și o declarație. Printre acestea se numără o convenție a Comisiei Mixte de Cooperare Economică și un memorandum ce vizează facilitarea accesului exporturilor spaniole pe piața chineză.

Documentele acoperă domenii variate, precum un protocol pentru produsele de acvacultură și regionalizarea pestei porcine africane, cooperarea între Institutul Cervantes și Universitatea Sichuan, colaborarea științifică în astrofizică și științe marine, coproducția cinematografică și promovarea predării limbilor spaniolă și chineză în învățământul preuniversitar.

Vizita Regelui Felipe este prima a unui monarh spaniol în China din ultimii 18 ani și are loc într-un moment în care Madridul își intensifică relațiile economice cu Beijingul. Aceste demersuri vin în contextul deciziei UE de a impune tarife pentru vehiculele electrice chinezești, iar premierul Pedro Sanchez a vizitat China de două ori pentru a promova Spania ca destinație pentru investiții, în special în sectoarele auto și al tehnologiilor verzi.

Spania, cel mai mare exportator european de carne de porc, se află însă într-o poziție delicată din cauza tensiunilor comerciale dintre China și UE. Beijingul ar putea impune tarife de represalii de până la 62,4% pentru produsele din porc, o măsură care ar afecta semnificativ Spania, principalul furnizor al Chinei, cu vânzări anuale de circa 1,2 miliarde de dolari.

În acest climat tensionat, vizita Regelui Felipe este văzută ca o cale de diplomație subtilă, permițând transmiterea unor mesaje care nu angajează direct guvernul. Demersurile Spaniei de a consolida legăturile comerciale cu China au fost criticate în aprilie de SUA, care au comparat decizia cu „a-ţi tăia propriul gât”, în timp ce UE rămâne preocupată de dezechilibrele comerciale și de relația Beijingului cu Rusia.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]