Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra, aproape sigur, o scădere în această toamnă, iar economia națională se îndreaptă către o recesiune, definită prin două trimestre consecutive de contracție. Aceasta este concluzia principală desprinsă din cele mai recente date statistice publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și Banca Națională a României (BNR). Industria și consumul, cele mai importante motoare ale economiei românești, au înregistrat o diminuare semnificativă a activității, influențând negativ evoluția PIB. Industria reprezintă aproximativ 18% din formarea PIB, iar comerțul cu ridicata și amănuntul depășește 20%, ceea ce înseamnă că aproape 40% din PIB depinde direct de aceste sectoare.

Scăderi semnificative în industrie și consum

La jumătatea anului 2025, producția industrială a înregistrat un declin substanțial comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, consumul și-a redus drastic ritmul de creștere în primul trimestru al acestui an și este probabil să fi trecut pe valori negative în a doua jumătate a anului. Conform ultimului Raport asupra inflației al BNR, consumul populației a crescut cu numai 0,9% în primul trimestru din 2025, față de 6% în ultimul trimestru al anului 2024.

„Consumul populației și-a atenuat semnificativ rata anuală de creștere, până la 0,9% în primul trimestru din 2025, în contextul menținerii pe o traiectorie descrescătoare a dinamicii anuale a salariului net real până la 4,5%, precum și a celei aferente creditelor noi de consum. Totodată, cererea de consum a fost afectată de acutizarea incertitudinilor asociate mediului politic, indicatorul de încredere a consumatorilor înregistrând o reducere cu 7,6 puncte comparativ cu media aferentă trimestrului IV 2024, până la -18,3 puncte în primul trimestru din 2025. Astfel, activitatea din comerț și servicii și-a moderat rata anuală de creștere, până la aproximativ 3%, scăderi fiind consemnate de comerțul cu bunuri alimentare (-2,0% în termeni anuali), precum și de serviciile prestate populației (-2,4%, variație anuală)”, se arată în raportul BNR.

În ceea ce privește industria, datele sunt și mai clare. În luna iunie 2025, producția industrială a scăzut cu 2,9% față de luna mai și cu 1% comparativ cu iunie 2024, indicând o tendință negativă pentru întregul an. Pentru comparație, în mai 2025, producția a crescut cu 7,8% față de aprilie, dar a scăzut cu doar 0,6% față de mai 2024. Cifra de afaceri din industrie este, de asemenea, în deteriorare. În iunie, aceasta a crescut cu doar 0,9% față de mai, în contrast cu un avans de 5% în luna precedentă. Deși la finalul primului semestru din 2025 cifra de afaceri din industrie a înregistrat o creștere anuală de 7,5%, aceasta este în scădere față de 11,6% înregistrată în mai.

Declarațiile oficialilor: riscul recesiunii devine tot mai evident

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut recent existența unui risc major ca România să intre în recesiune, subliniind totodată necesitatea pregătirii unor soluții pentru această eventualitate. Aceste declarații vin în contextul avertismentelor formulate anterior de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a atras atenția asupra pericolului reprezentat de scăderea consumului și a estimat o creștere a inflației până aproape de 10%.

„Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm la evoluția din ultimii patru ani, nu era greu să-ți dai seama că ne îndreptăm spre recesiune. Faptul că în acești ani am avut o creștere economică tot mai mică a fost semnalat de analiști. Eu voi căuta soluții pentru a pune deoparte resurse care să susțină economia în această situație, însă este extrem de dificil”, a declarat ministrul Nazare.

Referitor la inflație, ministrul a explicat că aceasta va crește pe termen scurt, ca efect al eliminării plafonării prețurilor la energie, dar va începe să se tempereze relativ rapid. „Această creștere este o reacție la oprirea subvenției la energie, iar restanțele mari către companiile din domeniu ne-au împiedicat să mai prelungim compensarea facturilor. Creșterea inflației este temporară și se va încadra în parametrii normali până în decembrie 2025. Măsurile de consolidare fiscală vor contribui, de asemenea, la reducerea inflației”, a adăugat Alexandru Nazare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reiterat ieri că inflația va crește semnificativ, iar recesiunea este un scenariu cu probabilitate ridicată, având în vedere scăderea consumului. „Pentru prima dată în ultimii 4-5 ani, am înregistrat un deficit de cerere agregată, cu un impact pozitiv asupra inflației, dar clar negativ pentru creșterea economică. Așteptările privind evoluția economiei nu sunt deloc optimiste. Principalul factor care determină scăderea cererii interne este încetinirea creșterii consumului. Este esențială o creștere a absorției fondurilor europene”, a explicat Isărescu.

Potrivit guvernatorului, inflația ar putea atinge un maxim de 9,7%, de două ori mai mare decât nivelul de la finalul anului trecut. Șocul major a fost reprezentat de creșterea TVA, care a contribuit cu 1,6 puncte procentuale din totalul de 7,8 puncte procentuale ale inflației anualizate în iulie. Accizele au adăugat un plus de 0,4 puncte procentuale, astfel că majorările de taxe au generat o creștere suplimentară de aproximativ 2 puncte procentuale în inflație.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]