Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja (PNL), a semnalat vineri un posibil abuz în cadrul Ministerului Energiei, referitor la promovarea lui Constantin Bordeianu, fost polițist cu două condamnări penale pentru conducere fără permis, în funcția de director general al Direcției Generale Investiții. Burduja a declarat pentru G4Media că Bordeianu nu îndeplinește criteriile stabilite pentru această poziție și a atras atenția că „fie fișa postului a fost modificată ulterior, fie criteriile specifice au fost ignorate”, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind transparența și legalitatea procesului de numire.

Detalii despre numirea controversată

Într-o dezvăluire făcută miercuri, Burduja a arătat că Bordeianu, care conduce Direcția Generale Investiții — structură responsabilă de administrarea unor investiții de aproape 14 miliarde de euro — nu are expertiză în domeniul energiei și a fost condamnat penal în 2024 și 2025 pentru conducerea unui vehicul fără permis.

Fostul ministru a subliniat că, în timpul mandatului său, criteriile pentru ocuparea funcției de director general al Direcției Generale Investiții erau clare și stricte: studii de specialitate (tehnic, economic sau juridic), cunoașterea limbii engleze sau franceze la nivel minim B2 și o experiență de cel puțin trei ani în gestionarea programelor de finanțare europeană, în instituții cu rol de Autoritate de Management sau Organism Intermediar.

„Pe funcția de director general al celei mai importante structuri ale ministerului energiei, Direcția Generală Investiții, ar fi fost titularizată o persoană care nu ar fi putut ocupa legal această funcție. Fișa de post pe care am semnat-o împreună cu secretarul general al ministerului prevedea condiții minime clare și de bun simț”, a declarat Burduja.

El a mai explicat că, din informațiile apărute în spațiul public, „profilul postului și realitatea nu mai corespund. Fie fișa postului a fost modificată ulterior, fie criteriile specifice au fost ignorate. În ambele cazuri, avem o posibilă problemă gravă de transparență și legalitate”.

Blocarea reorganizării ministerului

Sebastian Burduja a mai afirmat că procesul de reorganizare a Ministerului Energiei, demarat în ianuarie 2025 și care prevedea desființarea a 20% din posturi și 35% din posturile de conducere, a fost blocat și nu a respectat fișele de post stabilite de el și de secretarul general Constantin Saragea.

„Finalizarea acestui proces trebuia făcută în termen de 45 de zile de la adoptarea hotărârii de guvern, care a fost emisă pe 9 mai 2025. Din informațiile publice, am constatat cu stupoare că procesul de reorganizare nu a fost finalizat nici acum și nici nu a respectat fișele de post pe care le-am semnat”, a declarat Burduja.

Reacția actualului ministru al Energiei

Bogdan Ivan (PSD), actualul ministru al Energiei, a precizat vineri pentru G4Media că nu este mulțumit de faptul că în minister există persoane fără expertiză în domeniu, angajate pe posturi de conducere prin contracte de funcționari publici. El a anunțat că va demara o anchetă internă pentru a verifica cadrul legal în care a fost numit Constantin Bordeianu și pentru a analiza posibilitatea aplicării unor sancțiuni.

„L-am găsit pe om aici în instituție, nici eu nu sunt fericit cu oameni care nu au expertiză pe domeniu și sunt betonați pe contracte ca funcționari publici. Nu am avut ce să îi fac, am terminat un proces de reorganizare setat încă din luna mai, cu o nouă organigramă și cu structura posturilor. Când desființezi postul unui director general trebuie să îi dai opțiune să opteze pentru un alt post de director general sau un post de același nivel”, a explicat Ivan.

Cine este Constantin Bordeianu

Constantin Bordeianu a fost agent și ofițer de poliție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției Generale Anticorupție. După pensionare, s-a angajat la Ministerul Energiei, inițial ca și consilier superior, iar din 2021 ocupă funcția de director general al Direcției Generale Investiții, structură care gestionează investiții în valoare de aproape 14 miliarde de euro.

Conform declarațiilor de avere depuse pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Bordeianu a fost angajat în minister din 2019, în perioada în care conducerea era asigurată de Anton Anton (ALDE) și apoi Virgil Popescu (PNL). După pensionare, a lucrat și la o firmă de pază și protecție a Consiliului Local Sector 3, iar între 2023 și 2024 a fost director la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A., companie de stat, unde a raportat un venit anual de 184.214 lei.

În 2024, Bordeianu a încasat o pensie MAI de 163.740 lei. În aprilie 2025, a părăsit CNCIR și a revenit pe poziția de conducere din cadrul Direcției Generale Investiții a Ministerului Energiei.

Contextul investițiilor în sectorul energetic

În 2024, Ministerul Energiei anunța investiții record de peste 13,6 miliarde de euro, finanțate prin PNRR, Fondul pentru Modernizare, scheme naționale și Planul Național de Investiții. Fondurile sunt alocate unor proiecte strategice din sectorul energetic, inclusiv companii precum Transelectrica, Transgaz, Complexul Energetic Oltenia și Romgaz.

Declarația integrală a lui Sebastian Burduja

„Încă din ianuarie 2025 am anunțat demararea reorganizării Ministerului Energiei, cu desființarea a 20% din totalul posturilor și 35% dintre posturile de conducere. Am fost prima instituție centrală care a inițiat un demers atât de amplu de eficientizare a activității. Finalizarea procesului trebuia realizată în termen de 45 de zile de la adoptarea hotărârii de guvern din 9 mai 2025.

Din informațiile publice, constat cu stupoare că procesul nu a fost finalizat și nu a respectat fișele de post pe care le-am semnat împreună cu secretarul general Constantin Saragea.

Pe funcția de director general al Direcției Generale Investiții a fost numită o persoană care nu ar fi putut ocupa legal această funcție. Fișa de post prevedea condiții minime clare: studii tehnice, economice sau juridice, cunoașterea limbii engleze sau franceze la nivel minim B2 și experiență de minimum trei ani în gestionarea programelor de finanțare europeană, în instituții cu rol de Autoritate de Management sau Organism Intermediar. Aceste cerințe sunt esențiale, având în vedere implicarea DGI în administrarea Fondului pentru Modernizare și a proiectelor PNRR, unde am atras și gestionat proiecte de peste 14 miliarde de euro.

Este un nonsens ca șeful structurii să nu îndeplinească aceste criterii, în timp ce adjuncții trebuie să le respecte.

Profilul postului și realitatea nu mai corespund. Fie fișa postului a fost modificată, fie criteriile au fost ignorate. În ambele situații există o problemă gravă de transparență și legalitate.

Este ironic și revoltător: după ce am muncit să punem România pe harta marilor investiții energetice cu finanțare europeană, acum vedem cum banii contribuabililor pot ajunge în mâinile unor persoane fără criteriile minime și cu posibile probleme de integritate.

Cetățenii au dreptul să știe cum și de ce se ajunge aici și să ceară explicații. România nu-și permite experimente cu miliarde de euro din bani publici. Ministerul Energiei are o miză strategică pentru viitorul țării.”