Achizițiile de argint efectuate de China au înregistrat un vârf istoric în cursul lunii martie.

Această evoluție a fost determinată de interesul crescut al investitorilor de retail și al companiilor din industria fotovoltaică, volumele depășind semnificativ mediile obișnuite pentru această perioadă, conform agenției Bloomberg, citată de Agerpres.

Conform informațiilor furnizate luni de Administrația vămilor chineze, cel mai mare consumator de argint la nivel global a importat aproximativ 836 de tone în martie. Această cifră confirmă o tendință de creștere accelerată a importurilor în acest an, fiind mult peste media de 306 tone înregistrată în ultimul deceniu pentru aceeași lună.

Cererea ridicată a fost alimentată de micii investitori, care s-au orientat către lingourile de argint ca o variantă mai accesibilă față de aurul scump.

Totodată, producătorii de echipamente fotovoltaice au accelerat achizițiile pentru a urgenta producția înainte de data de 1 aprilie, când au fost eliminate anumite reduceri de taxe la export. Trebuie menționat că sectorul fotovoltaic, concentrat masiv în China, utilizează aproape o cincime din oferta anuală de argint.

Deși China deține și statutul de cel mai mare producător de argint din lume, experții consideră că este puțin probabil ca acest volum record al importurilor să fie menținut pe termen lung.

„Cu siguranță, aceste importuri explozive nu vor continua”, a declarat pentru Bloomberg Zijie Wu, analist în cadrul Jinrui Futures Co. Acesta a precizat că fluxurile comerciale vor reveni la parametri normali, adăugând că „nu există un dezechilibru pe termen lung între cererea și oferta de argint, având în vedere că China este cel mai mare producător de argint din lume”.

Diferența semnificativă dintre prețurile de pe piața internă chineză și cele de referință la nivel internațional a creat oportunități de arbitraj, determinând traderii să aducă argint din întreaga lume. O parte importantă din acest metal prețios importat a fost tranzitată prin Hong Kong.

Valorile de piață pentru aur și argint au cunoscut o scădere față de recordurile din ianuarie, pe fondul temerilor privind inflația generate de criza energetică asociată războiului din Iran. Această situație a afectat metalele prețioase, care nu generează dobânzi, ducând la o stagnare a cererii din partea sectorului de retail, care reacționează de obicei după perioade de creșteri puternice ale prețurilor.

Utilizarea argintului în sectorul industrial chinez se confruntă cu noi presiuni, în condițiile în care autoritățile de la Beijing au promis măsuri pentru reducerea supracapacităților de producție în domeniul echipamentelor fotovoltaice. Această decizie ar urma să conducă la o diminuare a producției, în timp ce prețurile încă ridicate ar putea obliga companiile din sectorul industrial să înlocuiască argintul cu metale de bază mai ieftine.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]