Camera Deputaților a votat miercuri, în calitate de for decizional, prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază până la finalul anului 2026. Proiectul de lege a fost adoptat cu o majoritate covârșitoare, înregistrând 292 de voturi „pentru”, un singur vot „împotrivă” și o abținere. Această măsură, care vizează 17 categorii de produse esențiale, urma să expire la sfârșitul lunii iunie.

Autoritățile motivează această decizie prin necesitatea de a proteja consumatorii în fața inflației și de a menține stabilitatea pe piața agroalimentară. Conform expunerii de motive, actul normativ urmărește să reducă impactul scăderii puterii de cumpărare și să combată practicile comerciale neloiale.

„Beneficiile estimate prin intrarea în vigoare şi aplicarea măsurilor cuprinse în prezentul proiect de act normativ au în vedere reducerea sau eliminarea consecințelor negative probabile şi posibile generate de actuala situație, precum menținerea unui echilibru al pieței produselor agricole din România şi a viabilității fermelor cu activitate în sectoarele vegetal şi zootehnic, dar şi a procesatorilor români”, se precizează în documentul oficial.

Lista celor 17 categorii de produse alimentare care vor avea în continuare adaosul comercial plafonat include:

• pâine albă simplă (300–500 g);
• lapte de consum 1 litru (1,5% grăsime, fără UHT);
• brânză telemea de vacă vrac;
• iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, maximum 200 g);
• smântână;
• făină albă de grâu „000”;
• mălai;
• ouă de găină calibrul M;
• carne proaspătă de pui;
• carne proaspătă de porc;
• ulei de floarea-soarelui;
• cartofi proaspeți albi;
• legume proaspete vrac;
• fructe proaspete vrac;
• zahăr alb tos;
• unt;
• magiun.

Măsura a fost implementată inițial în anul 2023, ca răspuns la scumpirile accelerate. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a explicat necesitatea continuării acestei politici printr-o postare pe Facebook: „Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârşitul anului. UDMR a susţinut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflaţia ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menţinută”.

Totuși, reprezentanții mediului de afaceri avertizează asupra efectelor secundare. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a explicat pentru Digi24 că plafonarea a provocat scumpiri la alte produse. „Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării. Și aici mă refer la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”, a declarat acesta.

De asemenea, producătorii susțin că presiunea financiară se răsfrânge asupra fermierilor, care devin veriga cea mai expusă a lanțului economic. Ionuț Lupu, reprezentant al unei asociații de profil, a subliniat într-o intervenție la Digi24 că „fermierul este cel mai dezavantajat în această filieră și este cel care va încasa șocul acestei reglementări”.

Acesta a oferit exemplul industriei laptelui, unde prețurile de achiziție sunt mult sub costurile de producție. „Laptele este luat la prețuri derizorii de 0,8 lei și chiar sub 0,8 lei pe litru, în condițiile în care costul de producere a unui litru de lapte depășește 2,3-2,4 lei pe litru. Este o catastrofă pentru industria laptelui din România”, a mai precizat Ionuț Lupu.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]