Câte secole de aroganţă răbdat-a pământul
De la cea mai inventivă și chinuitoare făptură

Dă-i pace, omule,
Lasă rândunica să cuibărească pe patul armei tale,
Cârtiței lasă-i loc sub betoane,
Visătoare să zboare neliniștile
Și aripile să se desfacă peste nemărginire

Prea multe au zdrobit șenilele aroganței tale
Fluturi și ierburi

Și chiar tu, mă gândesc, meritai o soartă mai bună
Sub armura pe care îngâmfarea ți-o pune pe cap
25 august 2021, București

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]