Moșii de Toamnă, una dintre cele mai semnificative sărbători dedicate pomenirii celor adormiți, se apropie cu pași repezi. Românii se pregătesc temeinic pentru această ocazie.

În biserici, preoții se roagă alături de rudele celor trecuți în neființă, care aduc pentru sfințire diverse alimente precum colivă, colaci, vin, dar și lumânări, tămâie, fructe și legume de sezon.

Conform calendarului ortodox, Biserica Ortodoxă Română marchează trei sâmbete dedicate pomenirii morților, numite popular “ale moșilor”.

Prima este Sâmbăta Moșilor de iarnă, urmată de lăsatul secului de carne, a doua este Sâmbăta Moșilor de vară, iar cea de-a treia, Sâmbăta Moșilor de toamnă, se leagă de sărbătoarea Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.

În 2024, Moșii de Toamnă vor fi prăznuiți pe 2 noiembrie. Această zi, cunoscută și drept Sâmbăta Morților, este un moment în care credincioșii se adună la biserică pentru a-și aduce aminte de cei adormiți din familie.

Data Moșilor de Toamnă variază anual, fiind calculată în funcție de Paște, dar este mereu în sâmbăta de dinaintea Duminicii Sfântului Mina.

Pregătirile pentru această zi presupun aducerea alimentelor și obiectelor necesare pentru pomenire. Conform crestinortodox.ro, în ziua Moșilor de Toamnă, credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte bucate tradiționale pentru a le împărți la biserică sau cimitir. Coliva, simbol al Învierii și vieții veșnice, este esențială în acest ritual.

Tradițiile de Moșii de Toamnă variază în funcție de regiune. În unele zone, după slujba de la biserică, familiile merg la cimitir pentru a aprinde lumânări și a tămâia mormintele celor dragi. Se crede că în această zi sufletele celor adormiți se întorc acasă, iar rugăciunea colectivă are o semnificație profundă.

În alte locuri, familiile organizează mese mari, unde sunt pomenite generațiile trecute, iar mâncărurile tradiționale sunt împărțite atât între membrii familiei, cât și celor aflați în nevoie.