Sunteți, mi-a zis un ins, cu ironie
O populație cu totul migratoare
Nu mai aveți din trupul țării voastre
Din toate câte-au fost, decât picioare

O populație de curve în derivă
Cele mai ieftine pentru consum
Iar voi alimentați, nu sus pe schele,
Ci în alcovuri, prostituția la Râm

Nu alte neamuri azi sunt migratorii
Ci voi ajuns-ați jalnici migratori
Ați concurat tot ce-i mai ieftin, piața,
În prostituție sunteți investitori

Investitori de șpagă și hoție
Investitori ai lumii de nimic
Iar eu am ascultat, pleznind de ciudă,
Și m-am simțit la rându-mi un nimic

Apoi venit-a furia-mi nebună
Am dat cu vorba-i neagră de pământ
Și am urlat că neamul meu e încă
Și am strigat și am urlat că SUNT

Și am urlat că neamul meu nu-i boarfă
Și-am vrut să spun că am plecat nițel
Dar toți vom reveni la noi acasă
Și vom tăia, ca-n biblii, un vițel

Pe cel mai gras, pe cel mai el de el
Iar țara mea va fi, vă jur, la fel
Iar țara mea va fi ca-n glorii vechi, curată,
Plină cu lumea ei adevărată
Lucian Avramescu, 4 septembrie 2017, Sângeru

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]