O macara construită de la zero în România ar putea ajunge pe Lună în cadrul viitoarelor misiuni de explorare spațială. Echipamentul, considerat unic în lume de către dezvoltatorii săi, a fost proiectat pentru a descărca provizii și echipamente pe suprafața selenară, având totodată un rol esențial în sprijinirea astronauților la colectarea probelor de sol.

Inginerii români au lucrat un an și jumătate la acest prototip inițial, urmând ca versiunea finală a macaralei să fie de două ori mai mare. Specialiștii subliniază că dispozitivul este mai eficient decât un braț robotic clasic, fiind capabil să ridice încărcături de până la o tonă cu un consum redus de energie.

„Este un proiect costisitor. Vorbim de sute de mii de euro doar pentru faza asta. Spațiul este greu și este și scump. Am reușit să câștigăm în fața unor candidați foarte cunoscuți, vorbim de marii producători spațiali europeni ca Airbus, Thales”, a explicat Iulian Juhasz, consultant tehnic.

Mecanismul a fost conceput să funcționeze pe baza mai multor actuatori independenți. „Macaraua are 8 motoare electrice. Trei dintre motoare sunt la bază, două folosite pentru nivelarea macaralei. Unul dintre motoare acționează fix gripperul care lasă jos sau ridică încărcătura”, arată Teodor Stănescu, cercetător COMOTI, potrivit digi24.ro.

Sistemul de depliere este de asemenea automatizat mecanic. „Are un mecanism, un arc, care îl desface singur. Fără intervenția unui motor electric sau al unui senzor”, arată și Iulia Tincă, cercetător COMOTI.

Cea mai mare provocare structurală a reprezentat-oコンパクトarea structurii, astfel încât să ocupe un spațiu extrem de restrâns în timpul lansării și al zborului către Lună. De pe Pământ, macaraua va pleca asamblată într-o cutie de mici dimensiuni, urmând ca procesul de desfacere pe suprafața selenară să dureze una sau două ore pentru protejarea integrității componentelor.

Ajunse la destinație, piesele vor trebui să facă față unui mediu ostil, caracterizat prin variații extreme de temperatură, radiații ultraviolete și praf selenar abraziv. „Praful, regolitul de pe lună nu numai că este foarte mărunt, este și foarte lipicios. De exemplu dacă se așează pe o bucată de metal poate să schimbe proprietățile termice. Nu funcționează ca o macara obișnuită, cum avem pe Pământ pentru că nu are contragreutăți sau sisteme hidraulice care să o controleze. Ea e ca marionetă. Controlul poate fi făcut și de la sol, e semi-automat”.

„La mijlocul lunii septembrie vom merge cu sistemul în ESA să facem un test combinat, macara cu braț robotic, pentru a dovedi că putem plasa payload-urile cu acuratețe pe sufrața lunară. Este finanțat de Agenția Spațială Europeană, prin contribuția României la agenție. Acest sistem va putea fi făcut în viitor 100% în România”, explică Radu Mihalache, coordonatorul proiectului, directorul COMOTI.

După definitivare, echipamentul românesc va fi integrat în cadrul programului Argonaut dezvoltat de Agenția Spațială Europeană și ar putea aseleniza în anul 2030.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]