Moartea Papei Francisc a stârnit o profundă întristare în rândul credincioșilor catolici și creștini din întreaga lume. Suveranul Pontif a încetat din viață în a doua zi de Paște, după ce, în ziua precedentă, a participat scurt la slujba de Paște pentru a le ura credincioșilor sărbători fericite. Papa Francisc suferea de o afecțiune respiratorie severă și a fost internat pentru mai multe zile în spital.

Modificări în ritualurile funerare și dorințele Papei Francisc

Cu 152 de zile înainte de deces, Papa Francisc a revizuit ritualurile funerare papale, subliniind statutul său de episcop simplu. Astfel, a deschis posibilitatea de a fi înmormântat în afara Vaticanului, conform dorinței sale. Publicația oficială „L’Osservatore Romano” a prezentat pe 20 noiembrie detalii despre noua carte liturgică aprobată de Suveranul Pontif la 29 aprilie, care înlocuiește ediția din anul 2000.

Aceste modificări au venit după moartea Papei emerit Benedict al XVI-lea, survenită pe 31 decembrie 2022, și au vizat în special ritualurile funerare, nu procedurile conclavului, care reglementează alegerea succesorului la papalitate, precizează Associated Press.

Într-un interviu acordat în 2023 postului mexican Televisa N+, Papa Francisc a afirmat că își dorește să fie înmormântat în bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, nu în criptă, alături de ceilalți papi, sub Bazilica Sfântul Petru.

Simplificarea tradițiilor funerare

Tradiția prevede ca un papă să fie îngropat în trei sicrie suprapuse: unul din chiparos, altul din plumb și un al treilea din stejar. Papa Francisc a renunțat la această practică, optând pentru un singur sicriu din lemn, căptușit cu zinc. De asemenea, a dispus ca trupul său să nu fie expus pe catafalc în Bazilica Sfântul Petru, așa cum era obișnuit, ci să fie prezentat într-un sicriu deschis, pentru ca oamenii să poată aduce un omagiu într-un cadru mai intim și personal.

Procedurile tradiționale după moartea unui papă

Conform tradiției, după decesul pontifului, Camerlengo-ul – în prezent Cardinalul Kevin Farrell – confirmă oficial moartea papei și informează Colegiul Cardinalilor. Camerlengo-ul are, de asemenea, responsabilitatea de a distruge inelul papal și de a sigila apartamentele pontificale.

Urmează o perioadă de doliu de nouă zile, numită Novendiale, în care se oficiază slujbe zilnice de rugăciune și Liturghii de Requiem în întreaga lume catolică. Înmormântarea are loc între patru și șase zile după deces, cel mai probabil în Piața Sfântul Petru sau în Bazilica Sfântul Petru, însă Papa Francisc a ales să fie înmormântat la Santa Maria Maggiore, așa cum a declarat anterior.

După perioada de doliu, Colegiul Cardinalilor se reunește în conclav pentru alegerea noului papă. Procesul este secret, iar semnalul pentru alegerea unui nou pontif este fumul alb emis din coșul Capelei Sixtine, în timp ce fumul negru indică lipsa unui rezultat.

Detalii despre înmormântarea și perioada de tranziție

Conform sursei Politico, Papa Francisc a aprobat anul trecut o înmormântare restrânsă, eliminând unele dintre cele mai arhaice ritualuri funerare papale. Moartea sa declanșează o serie de ceremonii atent coordonate, cu tradiții ce datează încă din Roma Antică.

În timpul Novendiale, Italia declară de regulă o perioadă de doliu național. Corpul Papei va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sfântul Petru, unde sute de mii de credincioși, inclusiv demnitari și lideri mondiali, vor putea aduce omagii. Spre deosebire de trecut, când trupul era expus pe un catafalc, Papa Francisc va fi prezentat într-un sicriu deschis, cu un protocol mai simplificat.

În trecut, papii erau adesea îmbălsămați și li se îndepărtau organele. De exemplu, o biserică din apropierea Fontanei di Trevi păstrează inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, considerate relicve sfinte. Aceste practici au fost însă abandonate în timp.

În perioada sede vacante („scaunul este vacant”), Vaticanul este condus temporar de Colegiul Cardinalilor, care nu poate lua decizii majore până la alegerea unui nou pontif. Înmormântarea va fi condusă probabil de decanul Colegiului Cardinalilor, italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.

Tradițional, papii sunt înmormântați în criptele din Grotele Vaticanului, aflate sub Bazilica Sfântul Petru, unde se află și Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc. Totuși, Francisc a ales să fie primul papă din ultimul secol care să fie înhumat în afara Vaticanului, la Santa Maria Maggiore, una dintre bisericile sale preferate din Roma.

Un sicriu simplificat și alte inovații funerare

În trecut, papii erau îngropați în trei sicrie suprapuse, din materiale precum chiparos, zinc și ulm. Papa Francisc a decis să renunțe la aceste tradiții, fiind înmormântat într-un singur sicriu, din lemn și zinc.

La înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea, sicriul conținea monede bătute în timpul pontificatului său și un tub metalic cu un sul de hârtie numit rogito — un document care relata viața și domnia sa. Este probabil ca și Papa Francisc să fie înmormântat cu propriul său rogito, care reflectă particularitățile papalității sale.

Alegerea noului papă: procesul conclavului

La două-trei săptămâni după înmormântare, Colegiul Cardinalilor se va aduna în Capela Sixtină pentru conclavul dedicat alegerii unui nou papă. Deși teoretic orice bărbat romano-catolic botezat poate fi ales, în ultimii 700 de ani pontificii au fost întotdeauna membri ai Colegiului Cardinalilor.

Majoritatea celor 266 de papi aleși în istorie au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, a fost primul pontif non-european în ultimii 1.300 de ani. Spre deosebire de alte funcții publice, candidații la papalitate nu fac campanie deschisă, iar observatorii Vaticanului identifică potențialii candidați drept „papabili”.

În ziua votului, Capela Sixtină este închisă, iar cardinalii sub 80 de ani, în număr de aproximativ 120, votează în secret. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea de două treimi, se organizează noi runde, până la patru pe zi. Conclavul din 2013, care l-a ales pe Papa Francisc, a durat circa 24 de ore și cinci tururi de scrutin, dar unele conclave au durat luni sau chiar ani.

După numărarea voturilor, buletinele sunt arse, iar fumul care iese anunță rezultatul: negru pentru lipsa unui papă ales, alb pentru alegerea unui nou pontif. Anunțul oficial, „Habemus papam”, este rostit în latină de un reprezentant al Colegiului Cardinalilor de pe balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru.

Noul papă își alege un nume papal, de obicei în onoarea unui sfânt sau predecesor, și rostește primul discurs public în fața mulțimii de credincioși. Astfel, lumea catolică primește un nou lider, care va stabili învățăturile bisericii și va exercita o influență politică și diplomatică semnificativă la nivel global.