Conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru 1 iulie 2025, populația României după domiciliu a ajuns la 21,67 milioane de persoane, înregistrând o scădere de aproape 110.000 de persoane comparativ cu anul anterior. Cifrele confirmă tendința descendentă din ultimele două decenii, marcată de declin demografic și o îmbătrânire accelerată a populației.

INS precizează că „populația după domiciliu” se referă la numărul cetățenilor români cu domiciliul în țară, chiar dacă aceștia nu locuiesc efectiv pe teritoriul național. Această statistică este diferită de cea a populației rezidente, care îi include doar pe cei ce trăiesc în mod curent în România.

La data de 1 iulie 2025, mediul urban număra 11,99 milioane de locuitori, cu 1% mai puțin față de anul precedent, în timp ce populația rurală a înregistrat o creștere marginală de 0,1%, ajungând la 9,68 milioane. Structura generală se menține, cu 55,3% din populație în orașe și 44,7% în sate.

Cu o pondere a populației rurale aproape dublă față de media Uniunii Europene (unde este de 25–30%), România se confruntă cu implicații economice și sociale semnificative. Activitățile cu valoare adăugată mare sunt concentrate în mediul urban, ceea ce duce la venituri medii mai mici și la o atractivitate redusă pentru investiții private în zonele rurale.

Această distribuție a populației obligă statul să întrețină o infrastructură extinsă și costisitoare (drumuri, școli, spitale) pentru comunități dispersate, ceea ce generează inegalități de dezvoltare între regiuni. Multe sate îmbătrânite, deși pierd locuitori, continuă să necesite costuri ridicate pentru servicii publice, punând presiune pe buget.

Nivelul mai redus de educație și calificare din mediul rural este un alt factor important. Datele Eurostat indică faptul că România are cea mai mare rată de tineri NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează un program de educație sau formare) din UE, fenomen concentrat în aceste zone. Lipsa oportunităților și a infrastructurii adecvate limitează mobilitatea și perpetuează un cerc vicios al sărăciei.

Structura demografică influențează și absorbția fondurilor europene. Deși ponderea mare a populației rurale justifică programe dedicate, precum PNDR, implementarea acestora este îngreunată de dispersia și îmbătrânirea locuitorilor, ceea ce duce la o absorbție scăzută a fondurilor exact acolo unde este cea mai mare nevoie.

Din totalul populației, 11,1 milioane sunt femei (51,2%), iar 10,56 milioane sunt bărbați.

Procesul de îmbătrânire demografică se adâncește. La 1 iulie 2025, numărul persoanelor de peste 65 de ani a depășit 4 milioane, fiind semnificativ mai mare decât cel al tinerilor sub 14 ani (2,99 milioane). Indicatorul de îmbătrânire demografică a urcat la 135,4 persoane vârstnice la 100 de tineri, de la 130,2 în anul precedent. Vârsta medie a populației a atins 43,1 ani, iar cea mediană 44 de ani.

Declinul demografic al României este unul dintre cele mai pronunțate la nivelul Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, țara noastră a înregistrat cea mai mare pierdere de locuitori în ultimii 20 de ani, în special din cauza emigrării. La începutul anului 2024, 3,1 milioane de români locuiau în alte state membre ale UE.

Președintele INS, Tudorel Andrei, a atras atenția că, în ultimele trei decenii, vârsta medie a crescut cu peste 7 ani, iar România va coborî de pe locul 6 pe locul 7 în UE după numărul populației.

Pe termen lung, aceste tendințe demografice exercită o presiune majoră asupra sistemului public de pensii și a pieței muncii. Deteriorarea raportului dintre populația activă (15–64 de ani) și cea de peste 65 de ani ridică probleme de sustenabilitate financiară, în timp ce scăderea numărului de tineri riscă să afecteze potențialul de creștere economică și de inovare.

Aceste date statistice sunt esențiale deoarece stau la baza politicilor publice în domenii precum pensiile, sănătatea sau educația, influențează alocarea fondurilor la nivel regional și semnalează dezechilibrele demografice care vor modela societatea în deceniile următoare.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]