O nouă reformă a companiilor de stat, care include restructurări, crearea unui registru unic și eliminarea conducerilor interimare, este prezentată ca o soluție majoră la problemele sistemice.

Cu toate acestea, miza reală este dacă statul român va reuși să depășească blocajul în care politicile publice nu se aplică eficient în cazul întreprinderilor deținute de stat.

Această situație se repetă constant din 2011, anul în care a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr. 109, prima reglementare modernă privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Potrivit avocatului Victor Stănilă, problema nu este lipsa ideilor de reformă, ci faptul că întreprinderile publice continuă să fie dominate de interese politice, unde „rolurile principale sunt distribuite politic, nu profesional”.

Astfel, anul 2025 devine unul crucial, nu doar prin prisma noului pachet de reforme, ci și pentru că marchează aproape 15 ani de promisiuni neîndeplinite privind profesionalizarea managementului acestor companii.

În teoria academică, companiile de stat sunt considerate structuri hibride, care ar trebui să îmbine misiunea publică cu eficiența managerială din sectorul privat. În realitate, însă, aceste bune practici eșuează frecvent. Cauza principală, explică Stănilă, este conflictul dintre obiectivele managementului profesionist (bazate pe indicatori de performanță și responsabilitate) și cele ale politicului (orientate spre campanii electorale și cu o responsabilitate diluată). Fără reguli clare, această combinație duce la confuzie instituțională.

Cel mai evident simptom al acestei disfuncționalități este perpetuarea managerilor interimari. România a transformat mandatul temporar într-un mecanism de control politic permanent, ceea ce împiedică elaborarea și implementarea oricărei strategii pe termen lung. Un manager conștient că poziția sa depinde de schimbările politice nu va iniția reforme, ci se va limita la a evita riscurile.

În mod similar, regulile de guvernanță, deși aliniate normelor europene, rămân adesea simple formalități. Fără un proces de selecție cu adevărat profesionist pentru consiliile de administrație, fără indicatori de performanță obligatorii și fără asumarea răspunderii pentru rezultate, aceste reguli nu pot schimba cultura organizațională.

În acest context, reforma anunțată pentru 2025 reprezintă un test de maturitate administrativă pentru România. Întrebarea fundamentală care se pune este dacă aceste companii funcționează în interesul cetățenilor sau în cel al partidelor politice.

Răspunsul, teoretic, este simplu: „compania de stat există pentru cetățean”.

Însă, atâta timp cât conducerile sunt numite politic, procedurile sunt ignorate, iar pierderile sunt acoperite din bugetul public, cetățeanul, proprietarul de drept, rămâne doar un spectator la costurile generate de acest sistem.

Pentru a ieși din acest cerc vicios al interimatului și al pierderilor, este necesară o guvernanță corporativă reală, cu manageri selectați pe bază de competență, nu de afiliere politică. „Politica are nevoie de povești, dar guvernanța are nevoie de rezultate”, subliniază Victor Stănilă.

Anul 2025 se profilează astfel ca un moment decisiv pentru managementul public din România.

„Țările nu devin mature prin discursuri, ci prin decizii grele, luate la timp. Iar companiile de stat sunt testul pe care România nu-l mai poate amâna”, conchide avocatul.

Victor Stănilă este avocat, Of Counsel în cadrul diviziei din România a rețelei internaționale bnt attorneys in CEE, societatea bnt Gilescu Văleanu & Partners, doctorand în domeniul Managementului și cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație și Management Public din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]