Aproape jumătate dintre cetățenii români se declară în favoarea organizării alegerilor anticipate, conform unui sondaj realizat de Avangarde în intervalul 22-27 iulie. Această opțiune vine pe fondul unei crize politice prelungite, în condițiile în care România nu beneficiază de un guvern cu atribuții depline de 86 de zile, după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai.

Datele cercetării sociologice indică faptul că 49% dintre cei chestionați susțin ideea unui scrutin înainte de termen, în timp ce 39% resping această variantă. Un procent de 12% dintre respondenți au ales să nu răspundă sau au precizat că nu au o opinie formată pe acest subiect. Studiul a fost efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.050 de persoane, având o marjă de eroare de +/-3% la un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele actuale arată o ușoară scădere a entuziasmului pentru acest scenariu față de un sondaj anterior, realizat de CURS în prima jumătate a lunii mai, care indica faptul că 56% dintre români agreau anticipatele, în timp ce 41% se opuneau.

Blocajul politic a început odată cu căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar PMP și consilier prezidențial, pentru formarea unui nou executiv, însă acesta s-a retras înainte de votul parlamentar. Succesorul său propus, liberalul Adrian Veștea, nu a reușit să întrunească cele 233 de voturi necesare în Parlament, alimentând discuțiile despre necesitatea anticipatelor.

Deși scenariul alegerilor anticipate este tot mai vehiculat în spațiul public, președintele Nicușor Dan și-a exprimat clar opoziția față de această variantă. Din punct de vedere legal, șeful statului este singurul care poate declanșa acest proces, însă numai după îndeplinirea condiției constituționale de a avea încă un guvern respins de forul legislativ.

În cadrul partidelor politice, opiniile rămân împărțite. Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, estima la începutul lunii iulie că probabilitatea declanșării anticipatelor este de peste 50%. Din tabăra social-democrată, Sorin Grindeanu a menționat pe 13 iulie, după consultările de la Palatul Cotroceni, că acest scenariu este luat în calcul și că scrutinul s-ar putea organiza „undeva toamna târziu în acest an”. Anterior, reprezentanții PSD îi acuzaseră pe liberali de o înțelegere cu AUR pentru a forța acest deznodământ.

În timp ce liderii USR și-au reafirmat în mai multe rânduri sprijinul pentru alegeri înainte de termen, partidul AUR a rămas unul dintre cei mai vehemenți promotori ai acestei soluții încă de la debutul crizei, declarându-se dispuși să colaboreze cu orice formațiune pentru a atinge acest obiectiv.

Liderul AUR, George Simion, a transmis un mesaj dur pe Facebook în data de 14 iulie: „Anticipate! Suspendare! Revenirea la democrație!! Nicușor Dan a ieșit astăzi să spună din nou că, dacă vine AUR la guvernare, România va avea probleme economice și de securitate. Sunt exact aceleași două minciuni cu care au băgat spaima în români doar ca să îl voteze pe acest nevolnic”.

Totuși, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, avertizează că un nou scrutin nu garantează neapărat rezolvarea impasului politic, deoarece fragmentarea din viitorul Parlament ar putea rămâne similară celei actuale, menținând dificultatea formării unei majorități stabile.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]