Oase umane vechi de aproximativ un milion de ani, descoperit în China, indică faptul că specia noastră, Homo sapiens, a început să apară cu cel puțin jumătate de milion de ani mai devreme decât se credea până acum, susțin cercetătorii într-un studiu recent. Totodată, această descoperire sugerează că Homo sapiens a coexistat cu alte specii înrudite, precum neanderthalienii, pentru o perioadă mult mai îndelungată decât se estima anterior.

Analiza realizată de oamenii de știință, publicată în prestigioasa revistă Science, este considerată de aceștia drept un punct de cotitură în înțelegerea evoluției umane, iar dacă concluziile se confirmă, vor rescrie un capitol esențial din istoria timpurie a omenirii. Totuși, în contextul în care dezbaterile privind originile speciei umane sunt încă intense, unii experți consideră că aceste rezultate sunt plauzibile, dar nu definitive.

Descoperirea și implicațiile sale

Craniul, denumit Yunxian 2, a fost găsit în provincia Hubei din China de o echipă de cercetători chinezi, care l-au comparat cu alte specii umane. Inițial, cercetătorii au presupus că aparține speciei Homo erectus, un strămoș timpuriu cu creier mare, datând de aproximativ un milion de ani, cu mult înainte ca Homo sapiens să apară.

Conform înțelegerii tradiționale, Homo erectus a evoluat și a început să se diversifice în specii precum neanderthalienii și Homo sapiens în urmă cu circa 600.000 de ani. Însă analiza recentă a craniului Yunxian 2, verificată și de experți independenți, indică faptul că acesta nu aparține lui Homo erectus, ci unei specii înrudite numită Homo longi, care avea un nivel de dezvoltare similar cu cel al neanderthalienilor și al Homo sapiens.

Acest lucru înseamnă că, dacă Yunxian 2 a trăit în urmă cu un milion de ani, atunci și primele forme ale neanderthalienilor și ale speciei noastre ar fi existat în aceeași perioadă. Potrivit profesorului Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, coautor al studiului, această descoperire mută cu cel puțin jumătate de milion de ani începutul evoluției oamenilor cu creier mare, iar fosilele de Homo sapiens vechi de un milion de ani ar putea exista undeva pe glob, dar nu au fost încă descoperite.

Metodele folosite și reacțiile comunității științifice

Determinarea speciei și a perioadei în care a trăit un om timpuriu se realizează prin analiza formei craniului și a datelor genetice. În cazul craniului Yunxian 2, ambele metode au condus la aceeași concluzie.

Cu toate acestea, unii specialiști, precum dr. Aylwyn Scally, genetician evoluționist la Universitatea Cambridge, atrag atenția asupra incertitudinilor legate de aceste metode. „Estimările cronologice trebuie tratate cu prudență, deoarece sunt extrem de dificil de realizat, indiferent de tipul de dovezi – genetice sau fosile”, a explicat el. De asemenea, a subliniat că, deși concluziile profesorilor Ni și Stringer sunt credibile, ele nu sunt încă pe deplin confirmate și necesită dovezi suplimentare, ideal rezultate genetice, pentru a fi validate.

Cel mai vechi indiciu cunoscut pentru prezența Homo sapiens în Africa datează de acum 300.000 de ani, ceea ce face tentantă ipoteza că specia noastră ar fi evoluat inițial în Asia. Totuși, profesorul Stringer precizează că nu există suficiente dovezi pentru a susține această ipoteză, mai ales că există fosile umane datând de un milion de ani și din Africa, și din Europa, care trebuie integrate în analiza evolutivă.

Conform acestuia, există indicii genetice care sugerează o apariție și mai timpurie a speciei Homo sapiens, care ar fi putut interacționa genetic cu alte linii evolutive, însă aceste ipoteze nu sunt încă confirmate.

O coexistență îndelungată a speciilor umane

Noua cronologie propusă indică faptul că Homo sapiens, Homo longi și neanderthalienii au coexistat pe Pământ timp de aproximativ 800.000 de ani, o perioadă mult mai lungă decât se credea anterior, perioadă în care aceste specii ar fi putut interacționa și chiar încrucișa genele.

Această descoperire ajută, de asemenea, la înțelegerea unui număr mare de fosile umane găsite între 800.000 și 100.000 de ani în urmă, care până acum au fost dificil de clasificat în arborele evolutiv uman, fenomen denumit „mizeria din mijloc”. Profesorul Ni afirmă că această nouă dată permite gruparea acestor fosile în trei mari categorii – cele aparținând celor trei specii principale sau strămoșilor lor mai primitivi, Homo erectus asiatic și Homo heidelbergensis.

„Evoluția umană este ca un copac cu mai multe ramuri. Aceste ramuri majore sunt trei specii înrudite, care au coexistat aproape un milion de ani și probabil s-au încrucișat genetic”, a declarat profesorul Ni.

Restaurarea craniilor și reanaliza fosilelor

Craniul Yunxian 2 a fost excavat împreună cu alte două cranii din provincia Hubei, însă acestea au fost deteriorate și zdrobite, motiv pentru care au fost inițial clasificate greșit ca aparținând lui Homo erectus.

Echipa condusă de profesorul Ni a utilizat tehnici moderne de scanare și modelare computerizată pentru a reface forma originală a craniilor, iar replicile realizate prin imprimare 3D au permis o analiză mai precisă. Această metodă a condus la recunoașterea acestor fosile ca aparținând unei specii mai avansate, distincte de Homo erectus.