Compania maghiară de petrol și gaze Mol analizează, potrivit presei din Ungaria, preluarea unui pachet de puțin peste 11% din acțiunile concurentului sârb NIS. Mișcarea ar putea scoate compania sârbă de sub incidența sancțiunilor americane, deoarece NIS este controlată în prezent de gigantul rus Gazprom. Deși pachetul de acțiuni nu ar oferi Mol controlul, ar dilua influența rusească în structura acționariatului.

Parteneriatul energetic dintre Ungaria și Serbia este unul strâns, ambele state fiind dependente de gazul rusesc, ceea ce le poziționează ca aliați împotriva tendinței generale din Uniunea Europeană. În prezent, colosul rus Gazprom deține aproximativ 56% din NIS, în timp ce statul sârb are aproape 30%, iar încercările sale anterioare de a-și majora participația nu s-au concretizat. Surse din presă sugerează că, sub presiunea americanilor, partea rusă ar fi dispusă să cedeze din acțiunile deținute la NIS.

În privința gazelor naturale, ambele țări primesc gaze rusești printr-o conductă care tranzitează Turcia, Bulgaria și Serbia, înainte de a ajunge în Ungaria. Deoarece Serbia nu are capacități de stocare suficiente pentru a acoperi consumul, în special pe timp de iarnă, aproximativ jumătate din rezervele sale de gaze sunt depozitate pe teritoriul Ungariei.

Guvernul de la Budapesta a anunțat anul acesta progrese în discuțiile cu Serbia pentru construirea unei conducte de 180 de kilometri care va conecta țara vecină la oleoductul Drujba, prin care Ungaria importă petrol din Rusia. Proiectul ar urma să devină operațional în 2027, an în care Comisia Europeană dorește ca UE să elimine complet importurile de țiței rusesc. Astfel, Ungaria ar putea cumpăra materie primă din Serbia, chiar dacă nu o va mai importa direct din Rusia. Budapesta s-a declarat dispusă să finanțeze această conexiune.

În prezent, Ungaria depinde în proporție de 80% de petrolul rusesc importat prin conducta Drujba, care tranzitează Ucraina. Importurile de petrol rusesc pe cale maritimă au fost interzise de UE, dar cele prin conducte sunt încă permise. Serbia, neavând o legătură directă prin conductă cu Rusia, nu poate importa țiței rusesc pe mare din cauza sancțiunilor și depinde de conducta Adria, care o leagă de un port din Croația.

Atunci când rafinăria NIS a intrat în criză de petrol în luna octombrie din cauza sancțiunilor, Mol a intervenit rapid, majorându-și exporturile de țiței către Serbia. Compania maghiară, care deține 73 de benzinării în Serbia, comparativ cu cele 328 ale NIS, și-a consolidat prezența pe piața sârbă. Luna trecută, Mol a demarat un proiect de extindere a capacității de stocare a carburanților în Serbia, unde deține un singur depozit, funcțional din 2019.

Aceste măsuri vin în contextul în care ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a declarat la începutul anului că Mol este pregătită să-și crească livrările de carburanți către Serbia pentru a contracara efectele sancțiunilor americane impuse NIS. Ministrul și-a reafirmat angajamentul în octombrie, după actualizarea sancțiunilor. Recent, compania maghiară a anunțat că își poate acoperi 80% din necesarul de petrol din surse non-rusești, datorită accesului la mare printr-o conductă croată.

Colaborarea energetică dintre cele două țări se extinde și la sectorul electricității. Serbia și Ungaria au convenit să dubleze capacitatea de interconectare a rețelelor lor electrice până în perioada 2027-2028, pentru a-și consolida securitatea energetică.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]