În acest an, Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Mântuitorului începe duminică, 15 noiembrie și se încheie în 24 decembrie. Lăsatul Secului este sâmbătă, 14 noiembrie.
Lasatul Secului reprezinta o sarbatoare care marcheaza ultima zi cand se mai poate manca de dulce, inainte de a incepe unul dintre cele patru mari posturi randuite de Biserica Ortodoxă.
Postul Crăciunului poartă amprenta unor străvechi sărbători dominate de ritualuri de purificare. În „Calendarul Popular al românilor”, se spune că Postul Crăciunului începe cu îngăduinţă, iar prima zi din post poartă numele de „Spolocanie”, scrie Adevărul.
In trecut, Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului era o sărbătoare respectată cu sfințenie. In Bucovina se spunea ca „cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul”, respectiv că „e rău de bătut piatra peste holde”.
Credincioșii nu uită că ziua de Lăsata Secului este una dedicată pomenirii celor adormiți. Se pregătesc mâcăruri de dat de pomană: plăcinte cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.
Resturile de la cină de lăsată secului sunt strânse în fața de masă și aruncate cu fața la răsărit, păsărilor cerului, în prima zi a Postului Crăciunului. Se spune că nu e bine să arunci resturile de la masa de Lasata Secului decât spre Răsărit, altfel păsările vor ciuguli toată recolta de boabe. Pentru a fi feriţi de pagube, gospodinele trebuie să aşeze oalele cu gura-n jos.
În cele 40 de zile de post până la Nașterea Domnului, se obisnuiește ca toți credincioșii să nu consume carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consuma mâncare fără ulei (de exemplu, cartofii fondanți) și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.
