Grupul parlamentar S.O.S. România, prin intermediul deputatei Simona-Elena Macovei, a emis o reacție fermă în urma incidentelor recente în care drone au pătruns pe teritoriul național. Formațiunea politică avertizează că prăbușirea unei drone în municipiul Galați și explozia unui dispozitiv maritim în Portul Constanța reprezintă evenimente de o gravitate extremă, care nu pot fi gestionate doar prin explicații birocratice și comunicate de presă.

„Nu mai discutăm despre simple alerte de frontieră. Nu mai discutăm despre incidente izolate, tratate birocratic şi explicate ulterior prin comunicate liniştitoare. Discutăm despre mijloace militare străine care au ajuns pe teritoriul României, despre explozii produse în zone locuite sau strategice şi despre cetăţeni români puşi în pericol direct”, a declarat Simona-Elena Macovei, subliniind că securitatea populației necesită capacități de apărare reale.

În localitatea Galați, impactul unei drone asupra unui bloc de locuințe a dus la rănirea unor persoane, incendii și evacuarea familiilor în timpul nopții. Simultan, incidentul din Portul Constanța este considerat o amenințare directă la adresa unei infrastructuri esențiale pentru economia națională și pentru securitatea întregului flanc estic al NATO.

S.O.S. România condamnă aceste încălcări ale suveranității și respinge utilizarea acestor evenimente în scopuri propagandistice externe.

Reprezentanții grupului parlamentar susțin că România, în calitate de stat suveran și membru NATO, are obligația fundamentală de a-și proteja cetățenii, indiferent de alianțele diplomatice din care face parte. Aceștia avertizează că țara nu trebuie să devină o „zonă tampon” sau un spațiu în care incidentele militare sunt justificate doar după ce s-au produs, solicitând transparență totală din partea instituțiilor statului.

În acest sens, S.O.S. România cere prezentarea de urgență în fața Parlamentului a unui raport detaliat, care să includă o componentă publică, referitor la evenimentele din Galați și Constanța. Documentul solicitat trebuie să ofere răspunsuri clare la următoarele întrebări:

1. Când au fost detectate dronele şi de către ce structuri ale statului român?
2. Care a fost traseul acestora până la momentul impactului sau exploziei?
3. Ce instituţii au fost informate, la ce oră şi ce decizii operative au fost luate?
4. De ce nu au existat măsuri eficiente de neutralizare înainte ca pericolul să ajungă într-o zonă locuită sau într-o infrastructură strategică?
5. Care sunt limitele actuale ale sistemelor de supraveghere, detecţie şi apărare anti-dronă ale României?
6. Ce responsabilităţi concrete revin Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Autorităţii Navale Române, Poliţiei de Frontieră, Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi celorlalte instituţii implicate?
7. Ce măsuri au fost dispuse pentru protejarea populaţiei din Galaţi, Tulcea, Constanţa şi din toate localităţile expuse riscului de pe frontiera estică şi de la Marea Neagră?
8. Ce despăgubiri, reparaţii materiale şi forme de sprijin vor fi acordate cetăţenilor afectaţi?
9. Ce plan concret există pentru ca un asemenea incident să nu se repete? Nu este suficient ca statul să explice după ce explozia s-a produs.

„Statul trebuie să prevină. Nu este suficient ca autorităţile să emită comunicate după ce cetăţenii au fost puşi în pericol. Autorităţile trebuie să dovedească, în timp real, că România este apărată”, se mai precizează în comunicatul semnat de Simona-Elena Macovei.

Grupul parlamentar solicită, de asemenea, audierea conducerii Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Afacerilor Interne și a altor structuri cu atribuții în monitorizarea și gestionarea acestor crize. Totodată, se propune adoptarea unui plan național de protecție anti-dronă, care să vizeze zonele vulnerabile precum frontiera cu Ucraina, zona Dunării, Portul Constanța și infrastructura energetică.

S.O.S. România insistă pe necesitatea dotării cu radare performante pentru ținte la joasă altitudine, protocoale clare de intervenție și adăposturi reale pentru populație. Formațiunea politică reiterează că apartenența la NATO nu exonerează autoritățile române de responsabilitate, iar siguranța națională nu poate fi delegată integral, ci trebuie construită și apărată zilnic prin măsuri concrete și transparență instituțională.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]