În anul 2026, credincioșii ortodocși vor sărbători Învierea Domnului pe data de 12 aprilie. Acest eveniment major din calendarul religios marchează încheierea unui post de șapte săptămâni, început în luna februarie, perioadă dedicată reculegerii și purificării spirituale, conform informațiilor transmise de redactia.ro. Sărbătoarea este însoțită de o serie de ritualuri străvechi, păstrate cu sfințenie în toate regiunile istorice ale României.

Pregătirile pentru masa de Paște și pentru întâmpinarea sărbătorii ating apogeul în Săptămâna Mare. Joia Mare este ziua dedicată curățeniei generale în gospodării și demarării preparatelor culinare specifice. Tradiția cere ca în această zi să fie vopsite ouăle, culoarea roșie fiind un simbol al sângelui vărsat de Hristos, și să fie coaptă pasca cu brânză. Tot acum se pregătesc și preparatele din carne de miel, care amintesc de sacrificiul pascal.

În prima zi de Paște, masa festivă începe obligatoriu cu un ou roșu, despre care se crede că aduce vigoare și sănătate celor care îl consumă. În multe zone, alimentele sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate, iar ciocnitul ouălor în familie simbolizează coeziunea grupului pe parcursul anului. De asemenea, este obiceiul ca oamenii să poarte haine noi, ca semn al înnoirii, și să păstreze în case lumina adusă de la slujba de Înviere, considerată o protecție în momentele de cumpănă.

Lunea Paștelui este rezervată unor tradiții locale, cea mai cunoscută fiind „stropitul” în Transilvania, unde băieții vizitează fetele pentru a le da cu parfum sau apă, gest menit să le aducă frumusețe și noroc. Tot în Ardeal, în anumite comunități, se obișnuiește decorarea unor ramuri sau pomi cu ouă vopsite.

Cea de-a treia zi a sărbătorii include manifestări comunitare și ritualuri pentru fertilitatea pământului. Printre obiceiurile specifice fiecărei regiuni se numără:

• În Maramureș, copiii merg la vecini pentru a vesti Învierea Domnului.
• În Bucovina, există datina ca fetele să spele clopotul bisericii, apa rezultată fiind considerată una cu proprietăți deosebite.
• În Moldova, copiii se spală pe față cu apă dintr-o cană în care au fost puse monede și un ou roșu, pentru a atrage bogăția.
• În Țara Moților, tinerii trebuie să păzească toaca, iar dacă nu reușesc, sunt obligați să ofere o masă festivă întregii comunități.
• În Dobrogea, se practică „Paparuda”, un ritual menit să invoce ploaia și să asigure belșugul recoltelor.

Superstițiile legate de această perioadă sunt încă vii, în special în satele românești. Se spune că persoanele care dorm în ziua de Paște vor avea parte de ghinion, iar consumul ouălor fără sare este considerat o metodă de a preveni transpirația excesivă în restul anului. Unii credincioși aleg să păstreze un ou roșu timp de 40 de zile, considerându-l un talisman aducător de noroc. Pentru a proteja locuința, se așază bucăți de fier sub prag, iar pentru o vedere clară, tradiția recomandă privitul într-un vas cu apă curată în dimineața de Paște.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]