Pe fondul lipsei de consens între partidele care au format fosta Coaliție, președintele Nicușor Dan a recunoscut că organizarea alegerilor anticipate a devenit o opțiune analizată, chiar dacă nu o consideră neapărat o soluție utilă.

În acest context, Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a explicat la Digi24 că un astfel de scrutin este realizabil, însă condiționat de respectarea Constituției și de modificarea cadrului legal actual.

Potrivit liderului AEP, desfășurarea alegerilor parlamentare înainte de termen impune schimbarea Legii 208/2015. Țuțuianu a atras atenția că, în absența acestor corecții legislative, există pericolul lezării unor drepturi electorale. El a precizat că instituția a evaluat deja cadrul normativ și provocările logistice pe care le implică o astfel de procedură.

Referitor la posibilitatea organizării votului începând din luna septembrie, Adrian Țuțuianu a afirmat: „Dacă se va ajunge la o situație de blocaj politic și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție, evident că se pot organiza alegeri parlamentare anticipate”. Acesta a subliniat că poziția AEP este strict tehnică și vizează chestiuni juridice și administrative, fără a servi intereselor politice.

„Ceea ce noi am arătat în comunicarea publică este faptul că sunt implicații juridice, administrative și logistice care trebuie analizate. Este nevoie de un act normativ care să stabilească termene derogatorii de la legea 208 pe 2015. Un asemenea act normativ ar însemna fie o ordonanță de urgență – acest Guvern nu poate adopta ordonanță de urgență – fie un proiect de lege care să fie trecut într-o manieră foarte rapidă prin ambele camere și să ajungă rapid la promulgare. Aceasta din perspectiva termenelor și modificării legislației”, a explicat președintele AEP.

Pentru implementarea acestui scenariu, Țuțuianu solicită cooperarea partidelor politice în vederea adoptării rapide a legislației necesare. Pe lângă intervenția Parlamentului, ar fi obligatorie aprobarea accelerată a patru sau cinci hotărâri de guvern. Astfel, în locul calendarului standard de 90 de zile, toate procedurile electorale ar trebui finalizate în aproximativ 75 de zile.

O altă problemă majoră identificată de șeful AEP este legată de votul prin corespondență. În prezent, legislația prevede că înscrierea pentru această opțiune trebuie finalizată până în luna aprilie a anului electoral. „Trebuie să stabilim aici un termen iarăși derogatoriu, când se pot înscrie, pentru că altfel afectăm un drept electoral”, a explicat el. Totodată, Țuțuianu recomandă diminuarea numărului de semnături necesare candidaturilor, pentru a facilita accesul independenților și al partidelor mici.

„Dacă s-a decis dizolarea și președintele dizolvă Parlamentul, termenul de drie luni este obligatoriu. În cadrul acestui termen, trebuie să ne încadrăm cu toate activitățile care fac obiectul reglementării. În termenul de 90 de zile trebuie să ne încadrăm, că nu cred că și-a propus cineva să încalce Constituția. Eu spun că termenele din legea 208 pe 2015 sunt construite având în vedere un scrutin la termen. Aici trebuie să reducem termene, v-am spus, și să găsim soluții ca toată lumea să-și poată exercita dreptul de vot și în același timp să poată participa la alegeri”, a mai adăugat Adrian Țuțuianu, la Digi24.

În încheierea intervenției sale, președintele AEP a amintit de Decizia 51/2020 a Curții Constituționale, care avertizează că legislația electorală adoptată sub presiunea timpului poate restricționa exercitarea efectivă a drepturilor cetățenești. „Avem deja o analiză a Curții Constituționale de care trebuie să ținem cont”, a punctat Țuțuianu.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]