Tensiunile din Orientul Mijlociu generează noi turbulențe pe piețele financiare și energetice internaționale. Marți dimineață, prețul gazelor naturale în Europa a înregistrat o creștere bruscă, în timp ce cotațiile petrolului au revenit pe un trend ascendent, iar principalele burse europene au raportat pierderi semnificative. Situația este alimentată de temerile privind o criză energetică de durată și o posibilă revenire a inflației.

Conform agenției AFP, scumpirea gazelor vine pe fondul intensificării conflictului și al blocării Strâmtorii Ormuz. Un factor decisiv a fost și decizia companiei de stat QatarEnergy de a opri producția de gaze naturale lichefiate (GNL), ceea ce a pus presiune suplimentară pe aprovizionare.

În jurul orei 08:20 GMT, contractele futures de la hub-ul olandez TTF, care reprezintă referința pentru piața europeană, au crescut cu peste 23%, după un vârf temporar de peste 33%. Prețul a atins 59,445 euro/MWh, reprezentând cea mai ridicată valoare din februarie 2023, perioadă în care piața era puternic afectată de consecințele războiului din Ucraina. Blocarea Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru transportul global de resurse, sporește riscurile unor întreruperi majore în fluxurile de energie.

Piața petrolului a reacționat, de asemenea, marți, pe fondul previziunilor că ostilitățile ar putea fi de lungă durată, iar infrastructura energetică ar putea deveni o țintă directă în acest conflict. Barilul de petrol Brent, cu livrare în luna mai, s-a apreciat cu 5,45%, ajungând la 81,98 dolari, în timp ce barilul West Texas Intermediate (WTI), pentru livrarea în aprilie, a urcat cu 5,32%, până la nivelul de 75,02 dolari.

Bursele europene au resimțit imediat presiunea, investitorii fiind îngrijorați de impactul scumpirii energiei asupra inflației. La ora 09:05 GMT, indicele bursei din Paris era în scădere cu 2,15%, Frankfurt pierdea 2,78%, Londra 2,02%, iar Milano înregistra un declin de 3,21%. În anumite momente ale tranzacționării, piețele din Milano și Frankfurt au raportat scăderi ce au depășit pragul de 3%.

Această volatilitate crescută apare într-un context în care piețele sperau la o stabilizare a costurilor energetice și la o eventuală reducere a dobânzilor în zona euro. Totuși, escaladarea conflictului și incertitudinea legată de durata acestuia forțează investitorii să își recalculeze strategiile în fața unor noi presiuni economice.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]