Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU în urma Conferinței Generală UNESCO din 1991, când s-a adoptat o rezoluție privind “Promovarea libertății presei în lume” care recunoștea că “o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice”.

Evenimentul constituie un prilej pentru a celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcâdu-și meseria.

De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși.

Cu prilejul Zilei mondiale a libertății presei, premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj, în care precizează că „informarea publicului este vitală, mai ales în perioade cum a fost pandemia sau cum este contextul actual, creat de invazia rusă din Ucraina, mass-media având un rol crescând în acest sens, dar şi o responsabilitate majoră în diseminarea echilibrată a informaţiilor către publicul larg”.

Redăm mesajul premierului:

„Contextul în care marcăm Ziua mondială a libertăţii presei aduce în prim-plan rolul mass-media în corecta informare a publicului şi pentru combaterea dezinformării, în strânsă legătură cu transformările şi provocările pe care le-au adus evoluţiile tehnologiei digitale şi în sfera jurnalismului. Libertatea şi pluralismul mass-media înseamnă garantarea libertăţii de exprimare şi a liberului acces la informaţie, drepturi fundamentale ale oricărui cetăţean într-o democraţie consolidată şi un stat de drept funcţional. Respectarea libertăţii de exprimare, a dreptului la opinie şi la informare implică responsabilitatea tuturor instituţiilor statului şi un efort coerent şi susţinut pentru a proteja drepturile garantate prin Constituţia României.

Am convingerea că nu există democrație fără libertatea presei, iar dreptul jurnaliștilor de a-și face meseria trebuie să rămână intangibil. Împreună cu întreaga echipă guvernamentală susţin total libertatea presei, dreptul la opinie şi la informarea corectă a cetăţenilor, poziţie pe care am exprimat-o, de fiecare dată, prompt şi tranşant. În egală măsură, condamnăm ferm orice încercare de intimidare sau de influenţare a modului în care un jurnalist sau redacţie din România îşi exercită drepturile constituţionale de liberă exprimare. A fi jurnalist înseamnă a fi în slujba adevărului şi a interesului public. Am tot respectul pentru oamenii din această breaslă, care îşi fac munca profesionist, obiectiv şi responsabil, mulţi chiar în zone de conflict, expuşi pericolelor, pentru ca cetăţenii să fie la curent cu evoluţiile de interes public. Sunt calităţi pe care le-am apreciat întotdeauna şi consider de neacceptat ca acestea să transforme jurnaliştii în ţinta ameninţărilor sau a unor atacuri.

Informarea publicului este vitală, mai ales în perioade cum a fost pandemia sau cum este contextul actual, creat de invazia rusă din Ucraina, mass-media având un rol crescând în acest sens, dar şi o responsabilitate majoră în diseminarea echilibrată a informaţiilor către publicul larg.

Susţin jurnalismul independent şi siguranţa jurnaliştilor. Cu bună-credinţă, implicare în slujba adevărului, profesionalism şi obiectivitate, am încredere că putem reuşi împreună să combatem încercările de dezinformare, diversiune, dezbinare şi incitare la ură alimentate pe fondul actual al crizei post-pandemice şi de securitate. La Mulţi Ani tuturor jurnaliştilor”

AMPress