Aproape jumătate din populația adultă a lumii suferă de hipertensiune arterială, o afecțiune adesea lipsită de simptome evidente, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Descoperirea ei se face frecvent întâmplător, în timpul unor controale medicale de rutină. Lăsată netratată, această problemă poate conduce la complicații grave, precum infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală sau declin cognitiv.

„Majoritatea oamenilor nu simt că au hipertensiune, de aceea monitorizarea regulată e esențială”, spune dr. Lawrence Phillips, cardiolog și profesor asociat la NYU Langone Health, citat de Prevention.

Forța exercitată de sânge asupra pereților arteriali definește tensiunea arterială, măsurată prin două valori: sistolică (în timpul contracției inimii) și diastolică (între bătăi). Ghidurile American Heart Association stabilesc că valorile normale se situează sub 120/80 mmHg, în timp ce o valoare egală sau mai mare de 130/80 mmHg indică prezența hipertensiunii.

„Cu cât aceste valori rămân ridicate mai mult timp, cu atât crește riscul de afectare a inimii, vaselor, creierului și rinichilor”

, avertizează dr. Amnon Beniaminovitz, cardiolog la Vivify Medical din New York.

Cardiologii au identificat mai mulți factori principali care contribuie la creșterea tensiunii arteriale.

Un consum excesiv de sodiu duce la retenția de apă în organism, mărind volumul sanguin și, implicit, presiunea arterială. Conform CDC, americanii consumă în medie 3.400 mg de sodiu zilnic, depășind considerabil limita recomandată de 2.300 mg. Peste 70% din acest aport provine din alimente procesate industrial, precum pâinea, sosurile, pizza, mezelurile sau conservele. O dietă bazată pe produse integrale, legume, fructe și pește, precum dietele DASH și mediteraneană, este recomandată de AHA pentru controlul tensiunii.

Consumul zilnic ridicat de alcool sau episoadele de consum excesiv pot duce la creșteri cronice ale tensiunii. Specialiștii recomandă limitarea la maximum un pahar pe zi (echivalentul a 150 ml de vin, 330 ml de bere sau 40 ml de tărie).

Lipsa activității fizice afectează elasticitatea vaselor de sânge și contribuie la acumularea kilogramelor în plus, ambii factori crescând presiunea arterială. Un meta-studiu publicat în European Journal of Preventive Cardiology (2025) arată că cel puțin 150 de minute de mișcare moderată săptămânal, precum mersul rapid, înotul sau ciclismul, îmbunătățesc circulația.

În perioadele de stres, organismul secretă cortizol și adrenalină, hormoni care accelerează ritmul cardiac și provoacă constricția vaselor. Menținerea prelungită a acestor stări deteriorează pereții arteriali. Tehnicile de respirație, meditația sau sportul pot reduce nivelul hormonilor de stres. „Identificarea situațiilor care ne tensionează și pauzele regulate au un impact direct asupra tensiunii”, spune dr. Phillips.

Studiile indică faptul că persoanele care suferă de singurătate sau izolare socială au niveluri mai mari de cortizol și o tensiune arterială mai ridicată. OMS a catalogat singurătatea drept o „amenințare globală la adresa sănătății”, cu un impact similar fumatului. Implicarea în activități de grup sau petrecerea timpului cu apropiații ajută la echilibrul cardiovascular.

Potrivit Mayo Clinic, jumătate dintre pacienții cu hipertensiune suferă și de apnee în somn. Întreruperile respiratorii din timpul nopții reduc nivelul de oxigen din sânge, forțând inima să depună un efort mai mare. Diagnosticarea și tratamentul, cum ar fi utilizarea unei măști CPAP, sunt esențiale.

Anumite medicamente, precum antidepresivele, anticoncepționalele sau antiinflamatoarele (NSAID), pot crește tensiunea. De asemenea, afecțiuni precum bolile renale, tulburările tiroidiene sau sindromul Cushing pot fi cauze secundare. Este importantă discutarea cu medicul despre orice tratament urmat.

Istoricul familial joacă un rol, dar nu este decisiv. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate amâna apariția hipertensiunii la persoanele cu predispoziție genetică. „Genele interacționează cu mediul. Mișcarea și dieta potrivită pot întârzia cu decenii apariția hipertensiunii”, explică dr. Beniaminovitz.

Conform WHO, hipertensiunea este principala cauză de mortalitate ce poate fi prevenită, ceea ce face monitorizarea constantă esențială. O valoare care depășește 130/80 mmHg, confirmată prin două măsurători distincte, impune un consult medical.

Printre măsurile de bază se numără reducerea consumului de sare și de alimente procesate, menținerea unei greutăți optime, asigurarea unui somn de 7-8 ore pe noapte și evitarea fumatului. De asemenea, este recomandată monitorizarea tensiunii la domiciliu, nu doar la controlul anual. Dacă aceste schimbări nu sunt suficiente, medicul poate prescrie un tratament antihipertensiv.

Hipertensiunea se instalează treptat și silențios, fără a provoca durere, dar cu efecte profunde pe termen lung. Prevenția, prin dietă, mișcare, somn și managementul stresului, reprezintă cea mai eficientă abordare. Verificarea lunară a tensiunii este un gest simplu care poate face diferența între sănătate și o boală cu consecințe grave.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]