O posibilă apartenență a fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu la SIE sau la fostul serviciu secret comunist CIE a fost subiectul unei întrebări adresate miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, șefului statului.

Răspunsul oferit de acesta a fost: ”Când va ieși raportul despre alegerile din 2024 veți avea răspunsul”.

Întrebarea vine în contextul în care DNA susține că omul de afaceri din Austria Constantin Dănuț Hanț ar fi încercat să-l ajute pe Călin Georgescu, aflat sub control judiciar, să părăsească țara printr-o angajare fictivă. O investigație G4Media și Info Sud-Est a dezvăluit o rețea de companii înființate din 2022 care au ca element comun același om de afaceri.

Domeniile de activitate ale acestor companii sunt diverse, una fiind înregistrată pentru fabricarea de armament și muniție, iar alta pentru construcția de aeronave spațiale civile. Restul firmelor se ocupă, în principal, de consultanță în afaceri, transport sau plasarea forței de muncă. Conform surselor citate, aceste societăți fie nu au activitate, fie raportează cifre de afaceri reduse sau nu au depus bilanțuri la ANAF.

Conglomeratul este format din 50 de societăți și persoane, structurate pe trei „straturi”, incluzând cetățeni din Austria, Ucraina, Moldova, Turcia, Germania și România. Sediile sociale sunt concentrate în județele Hunedoara, Dolj și Timiș, pe lângă București. Datele publice arată că, în anumite situații, mai multe companii din rețea sunt înregistrate la aceeași adresă.

Jurnaliștii de la G4Media și ISE nu au reușit să contacteze reprezentanții acestor firme. Motivele invocate sunt lipsa datelor de contact în unele cazuri sau faptul că mai multe societăți foloseau același număr de telefon, la care nu a răspuns nimeni. Publicațiile au precizat că vor publica un punct de vedere dacă îl vor primi.

Pe de altă parte, Călin Georgescu a negat, printr-o postare pe Facebook din 6 noiembrie, că ar avea vreo legătură cu Constantin Dănuț Hanț sau cu Silviu Pîrvu-Ularu, fostul ofițer SRI menționat în stenogramele DNA. Articolul amintește că fostul candidat pro-rus la alegerile prezidențiale a avut o reacție similară și în cazul mercenarului fugar Horațiu Potra, negând inițial legătura, pentru ca ulterior să admită existența „unei relații solide”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]