Statele membre ale Uniunii Europene au oferit vineri undă verde controversatului tratat comercial cu blocul Mercosur, însă parcursul documentului este departe de a fi finalizat. Înțelegerea, care a captat atenția scenei politice internaționale, urmează să definească agenda de lucru a următoarelor săptămâni.

Mercosur reprezintă o alianță economică formată din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay. Împreună, aceste state însumează o populație de aproximativ 295 de milioane de cetățeni și constituie a cincea cea mai mare putere economică la nivel global, raportat la PIB.

Acordul vizează eliminarea treptată a taxelor vamale pentru peste 90% din schimburile comerciale dintre cele două regiuni. Deși discuțiile au fost demarate încă din anul 1999, iar un consens preliminar a fost atins în 2019, acordul politic final a fost parafat abia în decembrie 2024, conform datelor furnizate de euractiv.com.

Întârzierea de decenii a fost cauzată de divergențele profunde dintre sectoarele economice și interesele guvernelor europene. Structura actuală a înțelegerii este împărțită în două componente distincte, fiecare având un mecanism de validare diferit:

• Acordul comercial interimar (ITA): Se concentrează exclusiv pe schimburi comerciale și ține de competența directă a UE. Pentru a fi implementat, acesta necesită doar votul Consiliului UE și al Parlamentului European.
• Acordul de parteneriat UE-Mercosur (APEM): Este un document extins care acoperă cooperarea politică și investițiile. Acesta trebuie ratificat individual de parlamentele fiecărui stat membru, un proces estimat să dureze câțiva ani.

Din perspectivă industrială, tratatul este considerat un succes major pentru exportatorii europeni. Acesta va elimina taxe vamale ridicate, cum sunt cele de 35% aplicate în prezent componentelor auto sau băuturilor alcoolice. Totuși, pentru a obține aceste avantaje, Uniunea Europeană a acceptat cote de import fără taxe pentru produse agricole sensibile provenite din America de Sud, precum carnea de vită, pasărea, zahărul, mierea și orezul.

Această deschidere a pieței a generat nemulțumiri masive în rândul fermierilor europeni. Aceștia susțin că producătorii din Mercosur nu sunt obligați să respecte aceleași standarde riguroase privind mediul, bunăstarea animalelor sau utilizarea pesticidelor, ceea ce creează o concurență neloială.

Pentru a calma aceste tensiuni, Comisia Europeană a introdus mecanisme de protecție. Potrivit Euractiv, au fost consolidate clauzele de salvgardare care permit suspendarea importurilor dacă piața internă este destabilizată. De asemenea, Bruxelles-ul a promis controale mai stricte la frontiere și reglementări noi împotriva produselor tratate cu substanțe interzise în spațiul comunitar.

Opoziția vine și din zona organizațiilor ecologiste, care avertizează că intensificarea agriculturii în America de Sud va accelera defrișările și va afecta drepturile populațiilor indigene. Îngrijorările au crescut după ce mari exportatori brazilieni de soia s-au retras recent dintr-un acord de protejare a pădurii amazoniene.

În schimb, susținătorii proiectului, printre care se numără Germania și marii producători de alimente procesate, văd oportunități uriașe. Acordul protejează aproximativ 340 de produse cu indicație geografică protejată, precum șampania franceză sau brânza Manchego, împotriva copierii.

Calendarul oficial indică faptul că Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, va semna documentul în Paraguay în a doua parte a săptămânii viitoare. Totuși, Parlamentul European deține puterea de a bloca procesul. Există deja o inițiativă a 145 de eurodeputați care solicită avizul Curții de Justiție a UE, fapt ce ar putea îngheța ratificarea. Un vot decisiv în acest sens este așteptat în sesiunea plenară din 19 ianuarie.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]