O analiză publicată pe rețelele sociale de Angelica Alexe pune în discuție modul în care statul român gestionează contribuțiile unui angajat care decedează înainte de vârsta pensionării. Autoarea atrage atenția asupra situației celor care, după decenii de plată a taxelor, mor subit, fără a beneficia de sumele acumulate pentru pensie sau sănătate, considerând că aceștia investesc într-un viitor la care nu mai apucă să ajungă.

Punctul de plecare al reflecției a fost știrea despre decesul unui bărbat de 44 de ani, în urma unui infarct. Angelica Alexe subliniază că acesta a fost un „cetățean model” din punct de vedere contabil, deoarece a cotizat fără a consuma resursele sistemului medical.

„Tocmai am văzut la televizor că a murit unul de 44 de ani. Infarct, pe loc, scurt, eficient, ca o ștampilă pusă greșit. Reporterul zicea că n-avea probleme de sănătate. Traducere liberă, n-a stat prin spitale, n-a ros clanțe de cabinete, n-a consumat statul. Deci, în limbaj contabil, a fost un cetățean model”, a scris aceasta pe Facebook.

Calculul prezentat în postare indică faptul că un angajat cu un salariu brut de 5.000 de lei contribuie lunar cu aproximativ 1.750 de lei pentru CAS și CASS. Pe parcursul a 19 ani de muncă, suma totală acumulată depășește 400.000 de lei, bani care rămân în posesia statului în cazul decesului prematur al plătitorului.

Autoarea compară sistemul actual de asigurări cu un contract unilateral care este reziliat prin deces, fără ca statul să suporte vreo penalitate. Ea subliniază discrepanța dintre sumele plătite și serviciile primite de un cetățean care moare la o vârstă activă.

„Pensia n-a apucat-o. Sistemul medical l-a folosit fix o dată, la final, probabil pe o targă rece, cu un formular completat în grabă. Șomaj, concedii medicale, recuperări, nimic. Omul a plătit ca la abonament premium și a primit varianta demo. Solidaritatea, în forma ei pură, a funcționat perfect într-un singur sens”, explică Angelica Alexe.

În acest context, autoarea propune adoptarea unei legi prin care sumele cotizate să fie returnate familiei sub formă de „rest de plată”, în situația în care asiguratul moare înainte de a ieși la pensie. Ea ridică problema moralității faptului că statul devine moștenitorul acestor contribuții, în timp ce familia rămâne doar cu amintirile.

„Eu aș face o lege simplă și indecent de logică. Dacă mori înainte să apuci pensia, banii pe care i-ai cotizat să se întoarcă la familie. Nu ca ajutor, nu ca pomană, ci ca rest de plată. De ce să rămână statul singurul moștenitor? Fără să fie rudă, fără să fi fost aproape, fără să fi pus o mână pe umărul omului. Doar prezent la final, să închidă conturile”, a conchis Angelica Alexe.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]