Recentele afirmații ale președintelui american Donald Trump referitoare la o eventuală achiziție sau anexare a Groenlandei au generat tensiuni majore pe plan internațional, afectând în mod direct nu doar Danemarca, ci și Canada. Pentru statul canadian, discursul liderului de la Casa Albă a reactivat temeri legate de propria suveranitate, în contextul în care Trump a pus sub semnul întrebării independența Canadei atât în primul mandat, cât și după revenirea la putere în 2025, notează European Pravda.

Donald Trump a readus în discuție ideea controversată de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, refuzând să excludă public posibilitatea unei anexări. Această poziție a atras condamnări rapide din partea aliaților NATO, inclusiv a Canadei, care și-au reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială a Groenlandei.

Ca reacție la opoziția europeană, președintele american a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 25% pentru țările care susțin Danemarca. Totuși, pe 21 ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Trump a făcut un pas înapoi, declarând că nu va utiliza forța militară și suspendând amenințările comerciale în baza unei „înțelegeri-cadru” privind resursele și apărarea, document care nu a fost însă făcut public.

Pentru canadieni, această criză seamănă cu episoadele în care Trump a numit Canada „al 51-lea stat” al SUA sau l-a numit pe fostul premier Justin Trudeau „guvernator”. Tensiunile au culminat pe 6 mai 2025, când Trump a sugerat „achiziționarea” Canadei, primind un refuz categoric de la premierul Mark Carney: „Există lucruri care nu sunt niciodată de vânzare.” Replica președintelui american, „niciodată să nu spui niciodată”, a marcat un punct critic în relațiile bilaterale.

Schimbarea de retorică a Washingtonului a modificat radical percepția publică în Canada. Un sondaj Pew Research din 2025 indică faptul că 59% dintre canadieni consideră Statele Unite principala amenințare la adresa țării lor, o creștere semnificativă față de 20% în 2019. De asemenea, datele Leger arată că 31% dintre cetățeni cred că SUA ar putea recurge la acțiuni ostile, temerile fiind accentuate în regiunile nordice precum Yukon și Nunavut.

Guvernul condus de Mark Carney s-a poziționat ferm alături de Danemarca și Uniunea Europeană. Pe 7 ianuarie, premierul canadian s-a întâlnit cu omoloaga sa daneză, Mette Frederiksen, și a anunțat deschiderea unui consulat canadian la Nuuk, capitala Groenlandei, ca semn de solidaritate.

Deși o intervenție militară este considerată puțin probabilă, analiștii avertizează asupra presiunilor economice și politice. Groenlanda și nordul Canadei dețin resurse strategice esențiale, precum petrol și metale rare, iar Trump invocă frecvent „securitatea națională” pentru a justifica controlul american asupra activelor din emisfera vestică, conform noii Strategii de securitate națională a SUA.

În încercarea de a reduce dependența de Statele Unite, Ottawa a explorat o apropiere economică de China, fapt ce a declanșat noi amenințări de la Washington. Donald Trump a vorbit despre tarife de 100% pentru importurile canadiene și l-a numit din nou „guvernator” pe Mark Carney.

În prezent, diversificarea partenerilor comerciali a devenit pentru Canada o problemă de securitate națională. Relația dintre cele două state vecine este marcată de o neîncredere profundă, iar specialiștii consideră că această ruptură ar putea persista pe termen lung, indiferent de viitoarele schimbări de administrație de la Casa Albă.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]