Legalitatea blocării roților autoturismelor parcate neregulamentar a revenit în discuție publică în București, după ce o fotografie de pe platforma Reddit a devenit virală. Imaginea, care surprinde mai multe vehicule cu roțile blocate în Sectorul 4, a stârnit un val de reacții și a redeschis dezbaterea privind temeiul legal al acestei măsuri administrative, notează Playtech.

Postarea, intitulată „O zi frumoasă, Sector 4”, înfățișează trei mașini parcate pe trotuar, imobilizate cu dispozitive de blocare a roților. Imaginea a adunat rapid mii de reacții, iar comentariile au reflectat o diviziune clară de opinii în rândul cetățenilor.

O parte dintre utilizatori au salutat măsura, considerând-o necesară pentru eliberarea trotuarelor. Unul dintre aceștia a comentat: „Să le blocheze mai des. În Sectorul 4 chiar poți merge pe trotuar, ceea ce e incredibil în București.” Alții, în schimb, au catalogat practica drept un abuz și o formă de taxare ilegală: „Parcând neregulamentar, știu că săvârșesc o contravenție. Dar blocarea roților și cererea unei ‘taxe de deblocare’ nu sunt sancțiuni legale. Este un abuz administrativ.”

În secțiunea de comentarii, unii șoferi au descris experiențe concrete legate de costurile implicate. „300 de lei inițial și, după 24 de ore, se mai adaugă câte 100 de lei până suni să vină să o deblocheze”, a scris un utilizator. Un altul a confirmat procedura de plată: „Am pățit eu. Au venit cu POS, am plătit pe loc și au deblocat în 30 de minute.”

Pentru a clarifica cadrul legal, avocata Irina Elena Voicu a oferit explicații pentru publicația „Adevărul”. Aceasta a precizat natura juridică a măsurii: „blocarea roții nu este o sancțiune contravențională, ci o măsură administrativă de constrângere, având scopul de a determina conducătorul auto să respecte regimul de parcare și să elibereze domeniul public.”

Diferențierea este fundamentală, după cum explică specialista: „Amenda este o sancțiune aplicată în baza OG 2/2001, în timp ce blocarea este un instrument tehnic menit să împiedice continuarea unei fapte ilicite. Cu alte cuvinte, blocarea roții nu pedepsește, ci constrânge”.

Cu toate acestea, avocata atrage atenția că legalitatea măsurii depinde de un aspect esențial: „Blocarea roților, fără să existe o constatare a contravenției de către poliție, nu ar putea fi o măsură legală și poate fi atacată în contencios administrativ.”

Unul dintre cele mai disputate aspecte este delegarea acestui serviciu către firme private. Irina Voicu a explicat că „externalizarea către o firmă privată este legală doar dacă se face în baza unui contract de prestări servicii publice, conform Legii 51/2006 privind serviciile comunitare și Legii 100/2016 privind concesiunile de servicii. În lipsa unei hotărâri de Consiliu Local care să stabilească tarifele și competențele, această practică devine un abuz administrativ”.

Fără o bază legală explicită, o companie privată nu poate exercita prerogative de putere publică, iar măsura poate fi contestată ca fiind ilegală. De asemenea, specialista a clarificat că „orice taxă locală trebuie stabilită prin hotărâre a Consiliului Local, nu direct de primar sau de operatorul privat.” O taxă de deblocare impusă în afara acestui cadru poate fi anulată în instanță.

În privința posibilității de a cumula sancțiunile, legea permite aplicarea atât a amenzii, cât și a măsurii de blocare. „Amenda aplicată de poliție sancționează fapta contravențională, în timp ce blocarea roții este o măsură tehnico-administrativă care împiedică folosirea vehiculului până la achitarea taxei de deblocare”, a afirmat Irina Voicu.

Șoferii care se confruntă cu o astfel de situație au la dispoziție căi de atac. Dacă a fost emis un proces-verbal de amendă, acesta poate fi contestat printr-o plângere contravențională. În absența acestuia, măsura de blocare poate fi atacată direct în contencios administrativ. Cetățenii au dreptul să solicite operatorului documentele oficiale, precum contractul de delegare, autorizația și legitimația emise de primărie. „Refuzul de a le prezenta este indiciu clar al unei intervenții neautorizate, pasibile de plângere la poliție sau la instanță”, a concluzionat avocata, citată de Adevărul.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]