În București, luna ianuarie 2026 ar putea aduce ninsori în anumite zile, conform prognozei EaseWeather. Deși prima parte a lunii va fi caracterizată de temperaturi care pot ajunge până la 11 grade Celsius, precipitațiile sub formă de ninsoare sunt așteptate pe 11 ianuarie, când maxima nu va depăși 4 grade, și pe 26 ianuarie, cu o maximă de 6 grade Celsius. Pentru luna februarie 2026, aceeași sursă anunță ninsoare în data de 12, la o temperatură maximă de 8 grade, și ploi pe 28 februarie. Maximele lunii februarie se vor încadra între 5 și 14 grade Celsius.

La nivel european, analizele climatologice recente indică posibilitatea ca iarna 2025/2026 să fie mai rece decât sezoanele precedente, atât în America de Nord, cât și în anumite părți ale Europei. Potrivit Severe Weather Europe, prognozele care compară tiparele meteorologice actuale cu cele din anii trecuți sugerează o potențială revenire la ierni clasice, cu temperaturi sub medie și ninsori mai frecvente.

Această tendință este susținută de o combinație de factori, printre care revenirea fenomenului La Niña în Oceanul Pacific, o fază negativă a Oscilației Cvasi-Bienale (QBO) în stratosferă, o posibilă slăbire a vortexului polar și o extindere timpurie a stratului de zăpadă în Siberia. Istoric, aceste condiții au fost asociate cu ierni mai reci în emisfera nordică.

Vortexul polar, o masă de aer rece care se formează în jurul Polului Nord, joacă un rol esențial. Climatologul Roxana Bojariu a explicat pentru Digi24 că formarea acestuia este un fenomen normal în sezonul rece. „În emisfera nordică, în atmosfera înaltă, avem cam de pe la 12-15 kilometri până mai sus, un curent foarte puternic care se deplasează în jurul Polului Nord, în sens invers acelor de ceasornic, în sens ciclonic, și în atmosfera joasă, de asemenea, există această tendință de a avea în continuare până spre suprafață o circulație care să înconjoare Polul Nord. Este caracteristic sezonului rece”, a precizat Bojariu.

Aceasta a subliniat însă că predicțiile pe termen lung bazate pe starea vortexului sunt dificile. „Există o caracteristică a vortexului, la înălțime mare, care poate, în anumite condiții, să dea anumite semnale prognostice, dar numai cu câteva săptămâni înainte, 3-4 săptămâni înainte. (…) este greșit să spui că, dacă se formează mai rapid sau e acum puternic sau e slab vortexul vom știi sigur cum va fi la iarnă”, a adăugat climatologul.

Pentru Europa, iarna 2025/2026 se conturează a fi variabilă, dar cu un potențial crescut pentru episoade reci, mai ales în nordul, centrul și estul continentului. Modelele climatice sugerează prezența unui anticiclon în zona scandinavă, care ar putea devia curenții de aer, aducând aer rece continental. Astfel, țări precum Marea Britanie, Germania sau Polonia ar putea avea o iarnă cu temperaturi apropiate de medie sau ușor sub aceasta, cu un potențial ridicat de ninsori. În sudul continentului, sunt posibile alternanțe între perioade reci și episoade mai blânde și umede.

Pe de altă parte, Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) și sistemul de prognoză UKMO indică o iarnă cu precipitații sub medie în mare parte din Europa. Conform acestor modele, în decembrie, lipsa zăpezii va persista, cu excepția Balcanilor Centrali și a unor zone din Scandinavia și sudul Marii Britanii. Ianuarie ar putea aduce mai multe ninsori în Marea Britanie și Europa Centrală. „Acest model arată o iarnă relativ blândă în Europa”, notează Severe Weather Europe, citând Blic.

În Peninsula Balcanică, experții se așteaptă la mai multe ninsori. Meteorologul Bakir Krajinović de la Serviciul Hidrometeorologic Federal din Bosnia și Herțegovina a declarat, conform Blic, că toamna va fi blândă, cu temperaturi peste medie, „în special în noiembrie”. În contrast, meteorologul sârb Ivan Ristić anticipează o toamnă și o iarnă mai reci, estimând că prima ninsoare ar putea apărea încă din noiembrie.