Bufnița, pasăre a înțelepciunii sau…

 

Bufnitele au cucerit noaptea, in timp ce aproape toate celelalte pasari se limiteaza la zi. Insa, in ciuda a ceea ce crezi ca stii despre bufnite, nu toate informatiile sunt stiute. Iată detalii care ies din legendă:

1.Adaptari la circulatia rapida a sangelui
Bufnitele variaza in dimensiuni, aspect si colorit, dar toate au un lucru in comun – abilitatea de a-si intoarce capul la 270 de grade. Pentru a face acest lucru, gatul lor include 14 vertebre, in locul celor sapte gasite in pasarile “normale”. Desi vertebrele gatului permit gama de miscari, multe animale – inclusiv oamenii – ar suferi de raniri arteriale traumatice si de intreruperi ale circulatiei sangelui, ca urmare a unei miscari atat de extreme.

Distribuie prietenilor

2.Pseudo – canibalismul bufnitelor
Canibalismul se refera la actul de a-si consuma membri ai propriei specii. Probabil ca este surprinzator pentru entuziastii novici de pasari ca bufnitele nu sunt chiar potrivnice atunci cand vine vorba de consumarea unor bufnite din alte specii. Bufnita mare cornuta sunt pradatorii principali ai bufnitei nordice patate. La randul sau, bunifa nordica patata va manca bufnite chiar si mai mici.

3.Ochi nebuni
Vazul bufnitelor este destul de neconventional. Ochii lor sunt foarte mari si ocupa o mare parte din craniu. Ochii bufnitelor sunt complet imobili si nu pot fi considerati cu adevarat “globi oculari”, din moment ce au, de fapt, forma de tub. Vazul binocular le permite sa se axeze pe prada si le mareste perceptia adancimii.

4.Unele mananca plante
Bufnitele se numara printre carnivorele pure din lumea pasarilor. Ocupand o fractie din totalul speciilor de pe mapamond, acesti vanatori de noapte nu se dau in laturi de la a cauta prin gunoaie, daca este cazul. Totusi, o specie este unica in modul in care a cucerit noaptea. Printr-o intamplare ciudata in randul pasarilor, bufnita elf nu se hraneste doar cu animale mici, ci adauga si fructe si seminte in dieta lor. Aceste bufnite iau parte la un fel de “cultivare”, in care isi intind excrementele in jurul locului unde cuibaresc pentru a atrage gandacii de balegar..

5.Multe bufnite nu “tipa”
Bufnitele sunt stereotipizate prin tipetele lor, dar un numar de specii nu tipa deloc

6.Consuma prazi mai mari decat crezi
Bufnita vultur se numara printre cei mai mari pradatori inaripati de pe planeta, imbinand marimea lor cu o ferocitate incredibila. Acestea vor manca aproape orice. Bufnita vultur a lui Vereaux poate sa atace maimute vervet, dar nici mistretii tineri nu reprezinta o provocare.

7.Traiesc in cactusi
In desertul Sonoran din America de Nord, cactusul saguaro poate sa ajunga pana la zece metri inaltime, formand intregi paduri. Gaurile facute de ciocanitori special adaptate sunt folosite ca loc pentru depunerea oualor de catre bufnita elf, care isi scoate capul din cactus cu ochii sai galbeni, luminosi.

Padurile de cactusi reprezinta adapost si pentru o alta bufnita mica, bufnita pigmeu. Aceasta pasare ceva mai agresiva, care consuma pasari, este mai mare si se poate cuibari si in cactusi saguaro sau Stenocereus thurberi. Similar, bufnita mare cornuta adesea isi face cuibul la baza unor astfel de cactusi.

8.Bufnitele si cultura umana
Chiar daca stereotipul de “bufnita inteleapta” este bine impamantenit in cultura umana, acestea pot fi vazute si ca simboluri demonice ori ca fiind aducatoare de rau, facandu-se adesea legatura intre ele si vrajitorie. Bufnitele au devenit si cunoscute in cultura populara, un exemplu elocvent fiind faimosul Hedwig, bufnita zapezilor din seria “Harry Potter”.

9.Rude ciudate
Bufnitele sunt descrise ca fiind “pasari de prada”, dar aceste pasari nocturne de vanatoare nu au nicio legatura cu soimii, ulii sau vulturii, care sunt cunoscute ca fiind pasari de prada de zi.

10.Sunt ucigasi silentiosi
O mare parte din ceea ce face bufnita un vanator atat de eficient are legatura cu abilitatea lor de a auzi exceptional de bine, in timp ce ele nu produc niciun sunet. Totusi, acest lucru necesita cateva adaptari interesante. Carlige speciale in fata penelor aripilor bufnitelor au rol de amortizor de sunet, facand zborul lor sa fie foarte silentios, permitand bufnitei sa se strecoare in spatele victimei fara sa fie detectata.

Pentru a genera puteri de detectie auditiva cu adevarat grozave, bufnita are un zbor diferit fata de simetria animala conventionala. Mai multe genuri de bufnite au urechi asimetrice, localizate la distante diferite pe cap. Acest lucru le permite sa stabileasca locatia sunetelor in dimensiuni multiple, ajutandu-le sa nimereasca exact prada.

11. Exista 220 specii de bufnite in lume.

  1. Ochii bufnitelor reprezinta aprosimativ 1-5% din greutatea sa.
  2. Bufnita spiridus este cea mai mica specie de bufnita din lumea cu diminesiuni de doar 12-15 cm si greutate de 43 grame.
  3. Bufnitele se gasesc pe toate continentele, cu o singura exceptie – Antarctida.
  4. In general, femelele sunt mai mari decat masculii.
  5. In Grecia antica, bufnita reprezenta zeul intelepciunii Athena. La polul opus, Romanii erau terifiati de aceasta pasare si credeau ca prevestea lucruri rele.
  6. In Africa de Sud, bufnitele sunt asociate cu vrajitoria si ghinionul. Cea mai mare insulta este sa spui cuiva ca este o bufnita.
  7. Bufnita are cea mai buna vedere nocturna dintre toate animalele.
  8. Ochii unei bufnite ocupa un loc atat de mare din craniul acesteia ca nu ramane prea mult spaciu pentru creier.
  9. O bufnita are 3 pleoape: una pentru clipit, una pentru dormit si una pentru a pastra ochii curati si sanatosi.