AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Ce este o „doulă de moarte”? Povestea româncei care a transformat tradiția bocitoarelor într-o activitate certificată în SUA

 Foto – unsplash.com

Anca Magyar a readus în actualitate o tradiție care părea dispărută, transformând rolul vechilor bocitoare de la sate într-o activitate certificată în Statele Unite. Femeia activează ca „doulă de moarte”, o ocupație care presupune mult mai mult decât simplul plâns ritualic la căpătâiul defunctului, oferind sprijin emoțional și logistic familiilor aflate în momente dificile.

Deși în trecut bocitoarele erau o prezență constantă la înmormântări, manifestându-și zgomotos durerea, Anca Magyar explică faptul că rolul său modern este mult mai complex. Aceasta a obținut acreditarea în SUA în urmă cu șase ani și consideră activitatea sa mai degrabă o vocație decât o simplă meserie. Pe lângă suportul moral, ea oferă îndrumare privind legislația în cazul disputelor succesorale sau ajutor în organizarea ceremoniilor funerare.

„Într-adevăr, în cultura noastră există această tradiție a bocitoarelor, așa cum erau cunoscute, cel puțin în zona noastră (n.r. Cluj-Napoca), iar începând din anii 1970-1980, această chemare a prins din nou contur și a luat forma actuală de doulă de moarte. Este important să facem distincția între două roluri principale: pe de o parte, există doulă de moarte, iar pe de altă parte, există consilierea de doliu, și aceste două activități pot fi îndeplinite de aceeași persoană sau de persoane diferite, în funcție de context și de nevoile celor implicați”, a declarat Anca pentru adevarul.ro.

Activitatea unei doule de moarte include prezența alături de persoanele aflate la finalul vieții, fie din cauza vârstei înaintate, fie a bolilor terminale. De asemenea, Anca Magyar oferă consiliere celor care se confruntă cu teama de moarte sau celor care trec prin perioada de doliu de după pierderea cuiva drag.

„Mai există și o serie de activități legate de îngrijirile paleative, iar aici lucrurile diferă de la o țară la alta, în funcție de cât de receptiv este sistemul medical local, iar apoi există consilierea de doliu propriu-zisă, care se referă în principal la doliul în urma pierderii unei persoane dragi. Însă doliul poate fi de foarte multe tipuri, apărând, de exemplu, și în urma unui divorț, sau atunci când avem schimbări majore în viață, precum și în multe alte evenimente semnificative, acestea fiind câteva dintre direcțiile care se desprind din activitatea de doliu”, a mai precizat aceasta pentru sursa citată.

În prezent, statutul de doulă de moarte nu este recunoscut oficial în România, neexistând un cod CAEN dedicat sau cursuri de certificare avizate la nivel național. Totuși, astfel de specializări au început să apară în mai multe state europene.

„Între timp, au apărut și în Europa, din câte știu eu, în Marea Britanie și în alte câteva țări, iar în cei șase ani de când mă ocup activ de acest domeniu, au apărut mult mai multe opțiuni de formare, inclusiv de certificare. Pe lângă acestea, mai există varianta mentoratului sau a uceniciei, în care o persoană petrece timp alături de o doulă de moarte și învață această îndeletnicire într-un mod mai activ și mai concret, cu o componentă practică foarte importantă”, a concluzionat Anca Magyar.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!