Executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat în ședința de marți seară, 9 decembrie 2025, o hotărâre de guvern și un memorandum care definesc noile coordonate ale parteneriatului cu OMV Petrom. Decizia vine la două decenii de la momentul privatizării și este descrisă de premier drept o strategie de reechilibrare a raportului dintre statul român și companie, vizând asigurarea independenței energetice pentru următorii 15 ani.

Deși prim-ministrul a subliniat beneficiile unei colaborări „echilibrate și predictibile”, mai mulți analiști financiari și experți din domeniu trag un semnal de alarmă. Aceștia susțin că Guvernul nu a prezentat date transparente referitoare la efortul financiar real pe care statul român va trebui să îl suporte în urma acestui nou acord.

Documentul oficial prevede o serie de modificări structurale în relația contractuală:

• Majorarea cu 40% a nivelului redevențelor aplicate petrolului și gazelor naturale extrase din perimetrele care au făcut obiectul privatizării.
• Transferul total către OMV Petrom al responsabilităților financiare pentru închiderea sondelor scoase din uz și asumarea integrală a obligațiilor de mediu.
• Încetarea litigiilor și a procedurilor de arbitraj deschise împotriva statului român, inclusiv a celor care vizau proiectul strategic Neptun Deep din Marea Neagră.
• Prelungirea cu doi ani a perioadelor de explorare în zona offshore și extinderea licențelor pentru exploatările terestre (onshore) cu o perioadă de 15 ani.

Ilie Bolojan a argumentat că noile măsuri vor asigura încasări bugetare corecte și vor oferi stabilitate pentru planurile de investiții ale operatorului economic.

„Obiectivele sunt ca românii să beneficieze de independență energetică și de o piață predictibilă, statul să aibă venituri corect dimensionate, iar OMV Petrom să continue să investească și să se dezvolte”, a transmis Ilie Bolojan pe Facebook.

În ciuda optimismului guvernamental, există numeroase necunoscute care generează reticență în rândul specialiștilor. Principalele semne de întrebare vizează:

• Valoarea netă a impactului bugetar pe care creșterea redevențelor o va genera pe termen mediu și lung.
• Natura obligațiilor pe care statul și le asumă în eventualitatea unor pierderi neprevăzute sau a necesarului de investiții suplimentare.
• Cifrele exacte ale sumelor ce vor fi colectate și modalitatea de raportare a acestora în bugetul public.

Analiștii avertizează că, în absența acestor clarificări, este dificil de stabilit dacă înțelegerea este cu adevărat avantajoasă pentru România sau dacă există riscul ca anumite costuri ascunse să fie transferate către contribuabili.

Specialiștii în fiscalitate și energie solicită Guvernului Bolojan o comunicare transparentă a scenariilor economice, inclusiv a situațiilor în care compania ar putea obține beneficii financiare majore pe termen lung în detrimentul statului. Până la publicarea tuturor detaliilor tehnice, eficiența economică a noului cadru de colaborare rămâne incertă.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]