Consilierul prezidențial Radu Burnete a transmis duminică, 25 ianuarie, o serie de concluzii în urma participării la Forumul Economic de la Davos. Acesta a subliniat că „lumea de după 1945 nu mai există. Lumea care vine nu e încă definită.”

Alături de Burnete, la eveniment au mai fost prezenți Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe, Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, și Bogdan Ivan, ministrul energiei.

În analiza sa, Burnete semnalează prăbușirea ordinii internaționale stabilite după cel de-Al Doilea Război Mondial și trecerea către un sistem multipolar, marcat de incertitudine și utilizarea forței. Discuțiile de la Davos 2026 indică un regres al globalizării și ridicarea unor noi obstacole comerciale, în timp ce robotizarea devine esențială pentru economiile afectate de scăderea migrației.

Consilierul propune o strategie a „pesimismului instituțional”, considerând că România trebuie să renunțe la nostalgii și să se concentreze pe reforme administrative, întărirea armatei și unitate europeană pentru a putea negocia cu marile puteri globale. Supraviețuirea statului depinde, în opinia sa, de modernizarea instituțiilor pe baza structurilor existente, în ciuda dificultăților birocratice majore.

Referitor la „diplomația economică”, Burnete afirmă că este necesară o reinventare a acestui domeniu, deoarece „trăim dintr-o mitologie comunistă când zice-se că eram mare exportator”. El explică faptul că, în trecut, România exporta produse ieftine către piețe captive, în timp ce în prezent exporturile ating 93 de miliarde de euro anual (aproximativ 100 de miliarde de dolari), față de 11 miliarde de dolari în 1989. „O creștere de aproape 10 ori în termeni nominali, dar incomparabil mai mare ca valoare adăugată și diversitate”, a precizat consilierul pe pagina sa.

Burnete susține necesitatea unei atitudini comerciale mai agresive și înființarea unei agenții de comerț și investiții care să sprijine firmele românești pe piețele externe. Această structură, prevăzută în programul de guvernare, ar putea fi operațională în maximum doi ani pentru a atrage investiții străine într-un mod programat.

De asemenea, el îndeamnă Camera de Comerț a României să fie mai activă în piețele principale și subliniază importanța educației economice pentru a cultiva spiritul de expansiune comercială. Totodată, acesta atrage atenția asupra subfinanțării ambasadelor românești, situație care trebuie corectată odată cu echilibrarea bugetului.

Deși delegația de la Davos a arătat că politicienii din partide diferite pot colabora, Burnete avertizează că menținerea acestei unități la București este dificilă din cauza presiunilor electorale care fragmentează agenda de stat.

În ceea ce privește companiile, consilierul consideră că firmele private au nevoie de susținere pentru a investi în afara granițelor. El propune analizarea posibilității ca un fond suveran sau resurse din Pilonul 2 de pensii să sprijine această expansiune regională, idee pe care o va sugera Guvernului și Autorității de Supraveghere Financiară.

O altă propunere vizează reforma radicală a companiilor de stat. Burnete pledează pentru depolitizarea completă a acestora, printr-un acord politic care să elimine numirile partinice, astfel încât acestea să devină jucători performanți la nivel regional, nu doar entități ineficiente pe piața internă.

Despre coeziunea internă, Burnete a menționat reacțiile negative primite la anunțul vizitei sale la Davos: „Suntem prea des autodistructivi. Desigur, democrația este zgomotoasă și mereu va fi așa, dar coerența internă înseamnă să avem puțin mai multă răbdare unii cu ceilalți”.

El consideră că stabilitatea țării depinde de o justiție fără privilegii, reducerea inegalităților și servicii publice de calitate. Digitalizarea, inclusiv identitatea electronică și semnătura digitală, trebuie finalizată în acest an. Din punct de vedere fiscal, Burnete vede reducerea deficitului sub 3-4% ca pe o chestiune de securitate națională, solicitând un acord politic pentru ca împrumuturile să meargă doar către investiții și apărare.

Referitor la puterea militară, consilierul avertizează că este „iresponsabil să nu te poți apăra” într-o lume tot mai periculoasă. El a dat exemplul Finlandei, care, cu o populație de 5,5 milioane de locuitori, poate mobiliza 280.000 de soldați și are 900.000 de rezerviști, o cultură a apărării născută din trauma Războiului de Iarnă.

Burnete a comparat bugetele de apărare: Finlanda alocă 2,4% din PIB, în timp ce România cheltuie 2,25%, cu obiectivul de a ajunge la 5% în viitor. El a notat că o capacitate de mobilizare similară cu a Finlandei ar însemna pentru România aproximativ un milion de oameni. Instrumentul SAFE este considerat vital, relevanța țării în UE depinzând direct de forța sa militară.

În domeniul tehnologiei, consilierul respinge nostalgia pentru trecut, numită „neo-pășunism”, și susține adoptarea AI și a roboticii. El propune crearea unui ecosistem de inovare după modelul finlandez VTT, prin fuzionarea centrelor de cercetare românești într-un campus care să integreze cercetători și investitori.

Pe plan extern, Burnete subliniază că o Uniune Europeană unită este esențială pentru a concura cu SUA și China. El a citat frustrarea lui Zelenskyy, care a descris continentul ca pe un „caleidoscop fragmentat de puteri mici și mijlocii”.

„Dacă ascultăm de naționaliști vom ajunge o Europă de pigmei pe care SUA și China îi vor manevra după bunul plac”, a avertizat Burnete, adăugând că România trebuie să devină un participant activ în definirea politicilor europene, nu doar un simplu executant al deciziilor de la Bruxelles.

În final, consilierul a enumerat atuurile României: poziția geografică strategică, populația adaptabilă, resursele energetice și experiența tranziției. El a încheiat prin a spune că „Lumea de după 1945 nu mai există. Lumea care vine nu e încă definită. În acest interval — care poate dura ani sau decenii — țările care vor prospera sunt cele care își vor folosi vechile «cărămizi» pentru a construi ceva nou, nu cele care vor plânge după clădirea dărâmată. România are de ales”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]