Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, într-un interviu acordat emisiunii „În fața ta” de la Digi24, că măsurile de ajustare fiscală adoptate de guvern sunt împărțite echilibrat între creșterea taxelor, reducerea cheltuielilor și scăderea investițiilor. Aceste decizii vin ca o reacție la „proasta guvernare” anterioară, iar scopul este să se recâștige încrederea cetățenilor și a mediului de afaceri.

Proporția măsurilor fiscale

Ministrul a precizat că „logica primului ministru și a acestui guvern și a coaliției este ca partea de taxe să fie cam o treime din ajustările pe care le facem”, în timp ce restul de două treimi vor proveni din tăieri de cheltuieli și scăderi de investiții. Această strategie reflectă o abordare echilibrată în gestionarea deficitului bugetar și a problemelor economice cu care se confruntă România.

Reforme cu rezistență politică

Întrebat despre reformele care întâmpină cea mai mare rezistență în cadrul coaliției, Dragoș Pîslaru a menționat guvernanța corporativă și pensiile speciale. „Toate reformele asumate în PNRR vor trece, dar în trecut, fără îndoială, lucrurile legate de guvernanța corporatistă au trenat foarte mult. Și a doua problemă care a trenat foarte mult este problema pensiilor speciale, care, în continuare, nu este rezolvată”, a explicat ministrul.

Responsabilitatea pentru deficit

Când a fost întrebat cine și cum răspunde pentru deficitul bugetar, Pîslaru a afirmat că „aceasta poate fi cea mai dificilă întrebare”. El a subliniat că există o nevoie de responsabilitate politică și că este datoria sa, ca ministru, să spună lucrurilor pe nume. Totodată, a precizat că „rolul meu este mai degrabă acum, nu neapărat politic, am avut această discuție la început, și mai degrabă să vin cu soluțiile pentru ca investițiile și lucrurile pe care românii le așteptau să se îndeplinească, cu constrângerile acestea dificile pe care le avem”.

Declarații privind acuzațiile politice

Referitor la acuzațiile că ar fi „soroșist”, Pîslaru a răspuns râzând că i se pare „ridicol” și a catalogat astfel de afirmații drept teme „MAGA/Orban din Ungaria”, create pentru a genera un inamic invizibil. Ministrul a povestit un episod petrecut în Comisia de Afaceri Europene, unde a fost acuzat de un deputat de opoziție că ar fi „omul Ursulei” von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pentru că a explicat mecanismele decizionale europene.

„Nevoia de a găsi niște inamici pentru a avea o teorie a conspirației și a explica că lumea ne vrea răul și că ne luptăm cu toți ceilalți pentru demnitatea poporului român este o temă clasică”, a adăugat ministrul.

Mândria națională și relația cu Bruxelles-ul

Pîslaru consideră că mândria de a fi român ar trebui să se bazeze pe investiții, muncă și modernizare, nu pe trecutul istoric. „Nu că nu mi-ar fi plăcut de Ștefan cel Mare și Mihai Viteazu, dar aș prefera ca mândria să fie legată de ce facem azi […] și cum putem ca popor, ca țară, ca nație să rezolvăm lucrurile.”

În ceea ce privește opiniile conform cărora România ar fi sub o „dictatură” a Bruxelles-ului, ministrul a explicat că „Comisia Europeană are un mandat executiv. Ea își face treaba pe baza a unor legi. Este gardianul tratatelor.” De asemenea, a subliniat că instituția tratează toate statele membre în mod egal și că respingerea unor proiecte românești se datorează problemelor interne, nu unor presiuni externe. „Regulile pe care le avem de la Bruxelles sunt regulile care pun ordine într-o societate care vrea să fie bazată pe lege, pe bun simț, pe onestitate.”

Acuzații privind influențe externe în alegeri

Despre zvonurile potrivit cărora președintele francez Emmanuel Macron ar fi influențat alegerile din România, Dragoș Pîslaru a afirmat că acestea fac parte din categoria „de căutat dușmani închipuiți”. El a subliniat rolul Franței ca aliat al României, inclusiv în dosarul Schengen, și a negat orice imixtiune a Parisului în procesele electorale interne: „Nu a existat, ca să fie și răspunsul totuși direct la întrebare, nu a existat niciun fel de imixtiune a Franței sau a administrației din Franța în alegerile din România.”

Evaluarea guvernului și a premierului Ilie Bolojan

Întrebat dacă toți membrii guvernului sunt competenți, Dragoș Pîslaru a declarat că pleacă de la prezumția că afirmația este adevărată și că această speranță este confirmată, mai ales în primele luni de guvernare. „Avem un guvern competent, mai ales cu un prim-ministru extrem de hotărât și competent.”

Despre premierul Ilie Bolojan, ministrul a spus că este „omul potrivit la locul potrivit”, evidențiind hotărârea, cunoștințele administrative și rigoarea acestuia: „Este un om hotărât, este un om care știe administrație, este un om care nu se joacă. Mi se pare absolut admirabilă hotărârea domniei sale și mai ales rigoarea și ordinea pe care o impune înăuntrul guvernului și în general în administrație.”

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]