Locuitorii Capitalei se vor confrunta cu facturi la încălzire de peste două ori mai mari pentru prima lună a anului 2026. Această situație este cauzată de avariile grave ale sistemului de termoficare, care au coincis cu temperaturile extreme înregistrate între 12 și 15 ianuarie, forțând populația să utilizeze aparate electrice pentru a se încălzi, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Problemele tehnice majore, precum avaria de la CET Sud București apărută în timpul avertizărilor de ger emise de ANM, au lăsat mii de apartamente fără căldură. În lipsa agentului termic, bucureștenii au apelat la soluția electrică, recunoscută drept cea mai costisitoare metodă de încălzire.

„În ianuarie 2026 nu am descoperit că iarna poate fi rece. Am descoperit, din nou, că statul român este fragil exact acolo unde ar trebui să fie solid: în infrastructura de bază. Gerul dintre 12 și 15 ianuarie nu a produs criză. A scos-o la suprafață. Când rețeaua de termoficare a cedat, nu a cedat ‘din cauza vremii’, ci din cauza anilor de amânări, improvizații și minciuni administrative. Conducte vechi, pierderi uriașe, investiții cosmetice și zero plan de rezervă (…) În acel moment, statul a făcut ceea ce face de fiecare dată: s-a retras. A lăsat cetățeanul să se descurce singur. Fără căldură, fără explicații clare, fără despăgubiri automate. Singura soluție sigură a fost încălzirea electrică, cea mai scumpă și mai ineficientă variantă pentru gospodării. Rezultatul a fost imediat: sumele care se vor plăti pentru căldură vor fi duble. La factura lunară de circa 400 lei pentru încălzirea unui apartament cu două camere în București se vor adăuga și costurile cu energia electrică consumată de oameni pentru a se încălzi (circa 250 kWh consum de energie electrică in plus), respectiv creșterea facturii de energie electrică cu circa 400 de lei. Cost dublu, nu pentru confort, ci pentru supraviețuire”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Specialiștii asociației subliniază că această creștere a cheltuielilor nu este o evoluție firească a pieței, ci o „taxă informală” cauzată de eșecul administrativ. Prognozele meteo indică în continuare temperaturi nocturne scăzute în București, între -6 și -11 grade Celsius, ceea ce va menține presiunea pe bugetele familiilor.

Datele tehnice furnizate de AEI arată că pe data de 13 ianuarie, la ora 17:00, consumul național de electricitate a atins un vârf istoric recent, de 9.119 MWh/h. Reprezentanții asociației critică modul în care autoritățile au gestionat situația, punând presiunea pe consumatori în loc să își asume starea precară a rețelelor.

„Reacția oficială a fost tipică: ‘consum prea mare’, ‘presiune pe sistem’. Nicio vorbă despre cauză. Nicio asumare. De parcă milioane de oameni ar fi decis simultan să testeze limitele rețelei, nu să-și încălzească locuințele înghețate. Acest consum record este prezentat ca o anomalie, dar realitatea este mai incomodă: el este cu doar 5% sub media din 1989, într-o Românie care atunci consuma cu 74% mai mult la nivel de an. Diferența este fundamentală. Atunci consumam pentru industrie. Astăzi consumăm pentru a nu îngheța. Nu progres, ci regres”, se menționează în analiza asociației.

În ceea ce privește sursele de energie care au susținut sistemul în momentele critice, AEI evidențiază următoarele date:

• Hidroenergia a reprezentat principalul pilon, asigurând 27% din necesarul de consum.
• Importurile de energie au constituit a doua sursă ca importanță, acoperind 23% din cerere.

„Hidroenergia a asigurat 27% din necesar, fiind principalul pilon de stabilitate. Exact acea hidroenergie demonizată ani la rând în dezbateri superficiale, în care barajele sunt tratate ca un rău absolut, iar realismul energetic este ignorat. Fără hidro, România ar fi fost complet dependentă de importuri scumpe și incerte. Importurile au fost cea de-a doua sursă de consum și au ajuns la 23%. Acesta nu este un semn de ‘integrare europeană’, ci de vulnerabilitate strategică. În vârf de consum, energia nu se cumpără ieftin și nici sigur. Se cumpără scump, sub presiune, iar nota de plată ajunge tot la populație, fie prin facturi, fie prin inflație. Cea mai mare ipocrizie este că, în timp ce cetățenii plătesc aceste costuri, discursul public rămâne blocat între sloganuri verzi și tăceri convenabile. Tranziția energetică este invocată, dar infrastructura reală este ignorată. Se vorbește despre idealuri, dar se evită deciziile grele: modernizarea termoficării, investițiile serioase în capacități stabile, asumarea costurilor politice. Aceasta nu a fost o criză naturală. A fost o criză administrativă”, a mai precizat sursa citată.

Conform AEI, situația actuală reflectă un stat care cedează funcțional, incapabil să garanteze servicii de bază pe timp de iarnă. Reprezentanții asociației avertizează că, fără investiții reale în modernizarea conductelor și a capacităților de producție, scenariul se va repeta și în anii următori.

„Un stat care nu poate asigura căldură iarna nu e un stat aflat în tranziție, ci un stat care cedează funcțional. Iarna viitoare va veni din nou. Țevile vor fi la fel de vechi. Discursurile, la fel de goale. Întrebarea nu este dacă se va repeta. Întrebarea este cât timp vom continua să plătim pentru un stat care nu livrează, dar facturează fără greș”, au conchis reprezentanții Asociației Energia Inteligentă.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]