Ești suspect de fantezie
Înventezi fără sfială!
– Dar cu mine e iubita
Cât se poate de reală!

Mâna mea îi stă pe sân
Sânu-i viu și-n pielea goală
Nu o inventez, ea este
Cât se poate reală!

Dar venise-un ordin aprig
Orice creator de vers
Să fie adus în boxă
Ca inovator pervers

Spânzurați poeții lumii
Ei nu merită să fie
Fiindcă pun în loc de fapte
Plusul lor de fantezie

Ei scriu numai bazaconii
Ce se cheamă poezii
Versurile-mperecheate
Le sunt gemenii copii

Viața lor dintre iluzii
Nici n-ar trebui să fie
Nu-i exclus ca ei, din stele
Să aducă pandemie

Bine, omorâți poeții
Sus, în ștreang, pe eșafod
Dar doar ei știu, către stele,
Să vă facă vouă pod!

Spuse unul, dar degeaba
Căci sentința era dată
Mâine, când se luminează
Ea va fi executată

Stau jurații gravi în robe
Și-au decis pe grea simbrie
Că sunt vinovați poeții
Prin delict de fantezie

Mai aveți ceva dorințe
Hai, nu-ntreb de două ori
Și-unul mut ia o hârtie
Și pe ea a scris ”Buni zori!”

A privit nedumerită
Curtea toată de jurați
Apoi a decis: Pe ăsta
Primul să-l executați!
23 octombrie 2020, Sângeru

P.S. Am trecut de pagina 300 cu corectura de literă a cărţii mele ”Confesiunile unui mut care a vorbit cândva”. Am scris – nu  știu de care resort împins, în noaptea care mi-a părut infinită – și aceste versuri pe care vi le trimit.

Vă doresc o zi frumoasă, din inima toamnei, asemeni sufletului domniilor voastre! Buni zori!