O descoperire arheologică de lângă Muntele Templului din Ierusalim aduce la lumină prima dovadă materială a corespondenței oficiale dintre Regatul Iuda și Imperiul Asirian. Este vorba despre un fragment ceramic de 2,5 centimetri, cu o vechime de aproximativ 2.700 de ani, care conține o inscripție cuneiformă în limba akkadiană.

Textul de pe artefact, care datează din perioada Primului Templu (1000 – 586 î.e.n.), se referă la o plată de tribut pe care Regatul Iuda o datora suzeranilor săi asirieni și care era întârziată. Cercetătorii sunt de părere că mesajul este parte dintr-o scrisoare regală oficială prin care se cereau lămuriri despre această plată restantă.

Fragmentul a fost descoperit în mod neașteptat de o voluntară, Moriah Cohen, în timpul unui proiect public de cernere a pământului provenit din săpăturile arheologice de lângă Zidul de Vest. Proiectul se desfășoară în Parcul Național Emek Tzurim. Inițial, semnele de pe bucata de ceramică au fost confundate cu un model decorativ, înainte de a se stabili că este vorba de scriere cuneiformă.

Conform specialiștilor, inscripția reflectă o perioadă de tensiuni politice între Iuda și Asiria. Mesajul menționează un termen-limită pentru plată, „prima zi a lunii Av”, și face referire la un „ofițer al caretei”, un titlu administrativ cunoscut în Imperiul Asirian. Deși nu este specificat numele regelui din Iuda, documentul ar putea data din timpul domniilor lui Ezechia, Manase sau Iosia.

Arheologii iau în considerare posibilitatea ca fragmentul să fi fost parte dintr-o amprentă de sigiliu regal, utilizată pentru a securiza documente sau scrisori, posibil emisă chiar de curtea asiriană.

Analiza materialului din care este confecționat fragmentul indică faptul că argila nu este de proveniență locală, ci provine din Imperiul Asirian, posibil chiar din orașul Ninive. Această constatare întărește ipoteza că artefactul este parte a unui document diplomatic important, trimis de la curtea asiriană la Ierusalim.