Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi seară, în cadrul emisiunii „Jurnalul de Seară” difuzată de Digi24, că Rusia rămâne principalul inamic al României și al Europei, însă țara noastră beneficiază de o umbrelă de securitate solidă, iar riscul ca războiul să se extindă dincolo de granițele Ucrainei este foarte redus.

Rusia, o amenințare persistentă pentru Europa și democrațiile occidentale

Într-un context marcat de tensiuni crescânde în ultimele săptămâni, președintele a subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei face parte dintr-un conflict mai amplu, început de mult timp, menit să submineze încrederea în modelele democratice occidentale. „Ei folosesc instrumente tehnologice sofisticate pentru a destabiliza societățile democratice, în special prin atacuri la adresa populației și a proceselor decizionale democratice”, a explicat șeful statului.

Deși Rusia încearcă să compenseze deficiențele militare prin aceste mijloace, președintele a precizat că nu vede în acest moment o capacitate a Moscovei de a ataca direct NATO, deși provocările mențin o stare de alertă continuă.

„Există o determinare clară de a apăra valorile și securitatea construite de Occident”, a adăugat Nicușor Dan.

Riscul extinderii conflictului militar

Referitor la posibilitatea ca războiul să se extindă dincolo de granițele Ucrainei, președintele a calificat acest risc drept „extrem de mic”. România, împreună cu partenerii săi, are un rol activ în descurajarea oricărei escaladări militare, a subliniat el.

Combaterea dezinformării și a atacurilor hibride

În ceea ce privește amenințările de natură cibernetică și informațională, Dan a menționat că România a fost ținta a aproximativ 80.000 de atacuri cibernetice asupra structurilor statului, însă țara noastră gestionează bine această situație, colaborând strâns cu partenerii occidentali.

Totuși, în domeniul dezinformării, situația este mai dificilă. „Suntem cu un pas în spatele Rusiei în ceea ce privește site-urile false și atacurile de tipul copiilor după site-uri legitime. Este esențial să învățăm să ne apărăm în timp real, pentru că o informație falsă văzută de sute de mii de oameni în doar câteva ore nu poate fi eliminată retroactiv”, a explicat președintele.

Deciziile luate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)

În urma ședinței CSAT de joi, Iohannis a precizat că legislația privind doborârea dronelor, rachetelor și avioanelor cu sau fără pilot a fost actualizată în luna mai, după ce vechile reglementări nu acopereau toate aceste situații. „Legea veche nu era aplicabilă pentru dronele și avioanele civile sau militare care au apărut recent. Partidele suveraniste s-au opus inițial acestei legi, dar apărarea teritoriului național este prioritară”, a afirmat șeful statului.

Referitor la drona care a survolat România timp de 50 de minute, el a explicat că, deși conform ordinului din iulie personalul din avioane putea să o doboare, s-a luat o decizie de oportunitate să nu se tragă. „Polonezii au reacționat diferit în patru situații din douăzeci, dar noi am ales să nu folosim forța în acel caz”, a detaliat Iohannis.

Răspunsul la eventualele atacuri aeriene viitoare

Președintele a asigurat că, în cazul în care vor fi îndeplinite condițiile legale, răspunsul României și al țărilor membre NATO va fi ferm. De asemenea, a menționat că există informații parțiale legate de anchetele Parchetului General, care investighează evenimentele din noiembrie anul trecut.

Posibila aliniere a unor forțe politice din România cu Moscova

În contextul unor suspiciuni privind existența unor forțe politice interne care ar putea susține intenționat Rusia, președintele a avertizat că acest lucru ar fi extrem de grav și ar putea avea consecințe juridice. „România știe să se apere și progresează constant, având parteneri de încredere”, a declarat Nicușor Dan, liniștind astfel opinia publică cu privire la securitatea națională.

El a adăugat că există un mic departament de securitate națională condus de consilierul Cristian Diaconescu, care colaborează cu toate instituțiile relevante pentru a elabora un document ce va fi supus dezbaterii interne și publice.