fumegând și arzând, viața mea
s-a înconjurat cu oameni de tinichea
scrisul meu, scrisul meu, și el
e încercuit cu oameni de ăst fel

eu le vorbesc, le vorbesc
în graiul cel îngeresc
cel cu care, să ies în sat,
mama m-a învățat

dar la tot pasul, au,
tot de oameni de tinichea dau
oamenii de tinichea
cu garduri fără frunze
înconjoară inima mea

pământul fată din pântece
astăzi orice
hiene cu gât de măgar
și oale care nu mai amintesc de olar

plouă de jos în sus
cu tinichele care-l maimuțăresc pe Iisus
și îngerul aripi nu le-a pus
nu le-a pus

Lucian Avramescu, 23 noiembrie 2016, Sângeru

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]