Adam și Eva îndemnați de Satan schimbat în șarpe
Au transformat prietenia în iubire de aproape
Și cheia Raiului păstrată cu sfințenie de bărbat
A descuiat secretul Evei, cel sub frunză păstrat.

În Rai ca și pe Pământ există turnători
Și cei doi au fost luați de subsuori
Și expulzați ca doi stricați din ceruri
Să-și ducă traiul pe Pământ de-a puriri.

Eva, cea vinovată că a gustat din măr
Umblă și acum acoperită doar de lungu-i păr
Deși pe Pământ sunt frunze multe, fără număr,
S-a învățat așa și aleargă mereu, nu mai are astâmpăr.

Adam cel care fără să vrea a păcătuit
Cerând să se întoarcă în Rai, nu a fost primit
Și atunci pe șarpe l-a prins și l-a jupuit
Făcând cizmele din pielea celui care l-a păcălit.

E toamnă, frunzele în nuanțe de roșu s-au colorat
Și deși nu mai există un șarpe să împingă la păcat
Câte o fecioară naivă, deși din măr nu a mușcat,
Își aruncă frunza și ajunge în patul unui Adam-bărbat.