Premierul Ilie Bolojan a intervenit luni în plenul Senatului, în cadrul dezbaterii moțiunii simple pe educație, pentru a explica că deciziile privind pachetul de reforme educaționale nu au fost luate exclusiv de Ministerul Educației, ci de coaliția guvernamentală, care a ținut cont de situația financiară dificilă a României. El a subliniat necesitatea unor corecții, invocând un deficit anual de 30 de miliarde de euro în bugetul statului, care impune măsuri urgente pentru evitarea unei crize economice.

Contextul financiar al reformelor în educație

Ilie Bolojan a declarat că România împrumută anual circa 30 de miliarde de euro pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, ceea ce face imposibilă continuarea actualei situații fără ajustări. „Am considerat că este un lucru de respect față de domnul ministru Daniel David și față de adevăr să iau cuvântul, pentru că deciziile legate de acest pachet nu țin neapărat de Ministerul Educației, ci țin de decizii ale coaliției, care au avut în vedere situația reală a României”, a afirmat premierul.

Referitor la creșterea normei didactice, Bolojan a explicat că aceasta va crește de la 16-18 ore la 20 de ore pe săptămână, o medie comparabilă cu cea europeană, exemplificând cu Germania, unde norma este de 24-25 de ore. „O țară care trăiește pe datorie, vreți să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos sau peste tot, inclusiv în această zonă, trebuie să le pună la un nivel decent?”, a adăugat el.

Modificări privind personalul didactic și bursele elevilor

Premierul a detaliat că, în locul celor 160.000 de posturi de titulari, 30.000 de angajați plătiți cu ora și peste 40.000 de suplinitori, numărul posturilor la plata cu ora va fi redus la jumătate, ceea ce va permite ca mai mulți elevi să beneficieze de profesori titulari în clasă.

În ceea ce privește bursele, Bolojan a oferit o perspectivă comparativă: „În 2020, valoarea totală a burselor era de aproximativ 188 milioane lei, iar în 2023 a crescut la 4,7 miliarde lei, aproape un miliard de euro, adică de 25 de ori în trei ani. În 2015-2016, din 3 milioane de elevi, doar 124.000 primeau burse, iar în 2024, din 2,25 milioane de elevi, 1,4 milioane primesc burse, adică 62%, față de 4% anterior.”

El a avertizat că, indiferent de cine va fi premier, dacă cheltuielile nu vor fi controlate, eforturile făcute vor fi anulate de creșterea necontrolată a acestora.

Aceste declarații au fost făcute în contextul dezbaterii moțiunii simple intitulată „În loc de instrucție și excelență, umilință și dresaj”, inițiată de liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, și semnată de 38 de senatori din opoziție.

Senatul a respins moțiunea simplă cu 40 de voturi „pentru”, 82 „împotrivă” și o abținere.

Semnatarii moțiunii au argumentat că România se confruntă cu o „criză fără precedent” în educație, iar sub conducerea ministrului Daniel David, sistemul a fost supus unor măsuri de austeritate aplicate „prin minciună, manipulare și dispreț față de nevoile reale ale elevilor, părinților și profesorilor”.

Aderarea României la OCDE, o ancoră pentru modernizare

Premierul Ilie Bolojan a exprimat convingerea că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) va reprezenta o ancoră solidă pentru modernizarea țării. România a ajuns în faza finală a acestui proces, având completate 15 din cele 25 de evaluări necesare, cu obiectivul de a deveni membru în 2026, conform declarațiilor făcute în prezența secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.

„Aderarea la această organizație înseamnă trei aspecte importante: creșterea încrederii piețelor în România, așezarea economiei pe baze sănătoase pentru relansare și dezvoltare, precum și politici publice bazate pe date, ceea ce asigură decizii corecte”, a explicat Bolojan.

El a reafirmat angajamentul guvernului de a continua reformele necesare pentru îndeplinirea obiectivului de aderare în 2026, conform Programului de Guvernare.

„România este din ce în ce mai aproape de acest obiectiv, iar aderarea va consolida statutul țării noastre în rândul democrațiilor puternice”, a adăugat premierul în contextul vizitei oficiale.

Progrese în procesul de aderare la OCDE

În cadrul reuniunii Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, s-au evidențiat progresele semnificative realizate, cu 15 evaluări finalizate din totalul de 25. Mathias Cormann a subliniat că aderarea aduce beneficii importante în gestionarea accesului la bune practici, creșterea încrederii și sprijinirea reformelor publice, toate acestea contribuind la creșterea investițiilor și a nivelului de trai.

Secretarul general al OCDE a apreciat că „progresele foarte bune înregistrate sunt dovada succesului Guvernului României în eforturile coordonate între ministere și instituții”.

România, potențial contributor net al OCDE

Premierul Bolojan a solicitat instituțiilor implicate să prioritizeze finalizarea procesului tehnic, iar coordonatorul național, Luca Niculescu, a subliniat angajamentul autorităților de a implementa reformele și bunele practici ale OCDE, pentru a crește calitatea vieții cetățenilor.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a adăugat că România poate deveni un contributor net al OCDE, având în vedere oportunitățile oferite de fondurile europene.