Proteste masive au erupt marţi seara în mai multe oraşe din Ucraina, după ce preşedintele Volodimir Zelenski a promulgat o lege ce anulează independenţa agenţiilor anticorupţie din ţară. Manifestările au avut loc în oraşe precum Kiev, Liov, Dnipro şi Odesa, marcând cele mai ample proteste de la începutul invaziei ruseşti din februarie 2022.

Mobilizare largă împotriva modificării legii anticorupţie

Sute de cetăţeni, inclusiv veterani de război, soldaţi şi activişti anticorupţie, s-au adunat în centrul Kievului, încălcând restricţiile impuse de legea marţială şi starea de urgenţă. Ei au scandat lozinci precum „Veto! Veto! Veto!” şi s-au îndreptat spre biroul preşedintelui Zelenski pentru a-şi exprima nemulţumirea.

„Este scandalos. Războiul ne-a adus atâtea tragedii, dar a fost şi un semnal că ţara noastră luptă pentru un viitor mai bun. Nu putem permite să se dea înapoi. Nu vrem corupţie şi vrem un guvern cinstit. Şi vreau să trăiesc în Ucraina”, a declarat pentru POLITICO Anastasia, o studentă la biologie în vârstă de 21 de ani, care a dorit să fie identificată doar după prenume.

Stefan, un student la drept de 23 de ani, a subliniat importanţa protestului: „Orice fel de restricţii impuse instituţiilor anticorupţie (sunt) inacceptabile şi (sunt) dăunătoare pentru activitatea şi independenţa acestora. Acest protest este o demonstraţie a intoleranţei noastre faţă de corupţie şi regres, chiar şi în timpul legii marţiale. Nu puteam să nu venim. Nu avem altă soluţie”. El a menţionat, de asemenea, că nu a dormit normal de mai bine de o săptămână din cauza bombardamentelor ruseşti constante.

Reacţii critice din partea internaţională şi a veteranilor

Comisia Europeană a exprimat marţi o „serioasă îngrijorare” faţă de votul din parlamentul ucrainean, semnalând o rară poziţie critică din partea Bruxelles-ului. Meaghan Mobbs, fiica trimisului special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a calificat decizia drept „incredibil de stupidă” şi a avertizat că aceasta oferă un cadou criticilor ajutorului militar suplimentar destinat Ucrainei.

La protest a participat şi Oleksandr Teren, un fost militar ucrainean în vârstă de 29 de ani, care şi-a pierdut ambele picioare în luptele cu armata rusă. „Este o lege răuvoitoare, care nu ar trebui adoptată pe timp de război. Ciudat, parlamentarii au adoptat-o chiar dacă oamenii sunt împotriva ei”, a afirmat Teren. „Este foarte greu pentru militari să găsească motivaţia de a continua să lupte împotriva avansului rus. Pierdem kilometri de teritoriu. Iar astfel de decizii ne demotivează. Este greu să lupţi pentru oameni care adoptă astfel de legi”, a explicat veteranul de război.

Contextul legii şi consecinţele acesteia

Legea a fost iniţial propusă de mai mulţi parlamentari din partidul „Servitorul Poporului” al lui Zelenski, cu scopul de a modifica Codul penal al Ucrainei în privinţa anchetelor preliminare pe durata stării de urgenţă. Cu toate acestea, amendamentele adăugate în ultimul moment, care vizau organismele anticorupţie, au declanşat un val de reacţii negative în întreaga ţară.

Prin semnătura preşedintelui, legea conferă procurorului general, numit politic, controlul asupra Biroului Naţional Anticorupţie (NABU) şi asupra Parchetului Special Anticorupţie (SAPO), ambele fiind până acum organisme independente.

În ciuda protestelor şi apelurilor la veto, site-ul parlamentului a anunţat în cursul serii că preşedintele Zelenski a promulgat legea, încheind astfel procesul legislativ.