AM Press Logo
Muzeul Pietrei

Ruptura dintre Statele Unite și Organizația Mondială a Sănătății devine oficială săptămâna aceasta. Sau este doar aparentă?

La un an după ce președintele Donald Trump a anunțat intenția de a retrage Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), procesul de separare pare să ajungă la final.

Decizia a fost oficializată printr-un ordin executiv semnat chiar în ziua învestirii sale, marcând a doua tentativă a lui Trump de a părăsi agenția globală, după ce președintele Biden anulase o inițiativă similară în prima sa zi de mandat.

În ordinul său executiv, Trump și-a exprimat nemulțumirile față de activitatea organizației, invocând „the organization’s mishandling of the COVID-19 pandemic that arose out of Wuhan, China, and other global health crises, its failure to adopt urgently needed reforms, and its inability to demonstrate independence from the inappropriate political influence of WHO member states.”

Deși Statele Unite au oferit preavizul de un an necesar conform acordului cu OMS, situația este complicată de o condiție financiară. Pentru a finaliza retragerea, SUA trebuie să achite toate cotizațiile restante, o sumă care se ridică la 278 de milioane de dolari pentru perioada 2024-2025. Cu toate acestea, Departamentul de Stat a transmis pentru NPR că nu are de gând să plătească aceste datorii.

„The United States will not be making any payments to the WHO before our withdrawal,” a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat. „The cost born by the U.S. taxpayer and U.S. economy after the WHO’s failure during the Covid pandemic — and since — has been too high as it is.”

Din punct de vedere juridic, situația este una atipică. Steven Solomon, ofițerul juridic principal al OMS, explică faptul că, deși constituția organizației nu conține o clauză de retragere, SUA au o rezervă specială din 1948 care le permite acest drept. Totuși, Lawrence Gostin, profesor la Universitatea Georgetown, consideră că plecarea fără plata datoriilor este „unlawful”, deși recunoaște că nu există pârghii legale imediate pentru a opri acțiunea președintelui.

Consecințele acestei rupturi ar putea afecta securitatea sanitară atât în America, cât și la nivel mondial. Gostin avertizează că SUA ar putea pierde accesul la date esențiale: „We will not have access to the WHO Influenza Surveillance Network, which is crucial for the development of vaccines — routine seasonal vaccines but also future pandemic strains of influenza. Same thing with measles surveillance. We’re not going to be able to stop infectious diseases from spreading before they come to our border.”

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a îndemnat SUA să revină asupra deciziei, subliniind că miza este cooperarea, nu banii. „I hope the U.S. will reconsider its decision and rejoin,” a declarat acesta, adăugând că „It’s not about money. Money can be adjusted. It’s about cooperation.” Tedros a descris situația ca fiind una de tip „lose-lose”.

În timp ce unii experți, precum Brett Schaefer de la American Enterprise Institute, susțin că SUA pot rămâne implicate în sănătatea globală prin alte agenții ONU, precum UNICEF sau UNAIDS, Departamentul de Stat a indicat o izolare clară față de activitățile OMS. Instituția a declarat că: „The United States will not be participating in regular WHO-led or managed events beyond functions related to the withdrawal effort.”

Următorii pași în acest proces vor fi analizați de celelalte 193 de state membre ale OMS. Subiectul urmează să fie discutat la reuniunea Consiliului Executiv din februarie și la Adunarea Mondială a Sănătății din luna mai, unde se va stabili dacă retragerea SUA devine efectivă în absența plății restanțelor.

Surse:

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]

© 1991- 2024 Agenția de Presă A.M. Press. Toate drepturile rezervate!