O posibilă întâlnire la Budapesta între Donald Trump și Vladimir Putin, fără participarea Uniunii Europene, generează îngrijorare la nivelul capitalelor occidentale. Conform publicației El País, acest summit, deși organizat pe teritoriul UE, este văzut ca o acțiune menită să slăbească unitatea europeană.

Surse citate de publicația spaniolă susțin că Bruxelles-ul a solicitat în mod repetat să fie inclus în discuții, însă cererile sale au fost ignorate. Mai mult, se pare că finanțarea evenimentului ar putea fi asigurată chiar de Uniunea Europeană.

Alegerea Budapestei este considerată strategică. Un oficial european a remarcat că „locația nu este aleasă întâmplător”, sugerând că Ungaria este folosită de Kremlin ca o vulnerabilitate în interiorul UE. Premierul Viktor Orbán, aflat înaintea unei campanii electorale, ar beneficia pe plan intern de pe urma acestui eveniment geopolitic.

Situația este cu atât mai tensionată cu cât Uniunea Europeană a impus 18 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la agresiunea din Ucraina. În acest context, premierul ungar, cunoscut pentru blocarea unor inițiative similare și pentru criticile la adresa Bruxelles-ului, pare să prioritizeze un dialog care, deși prezentat ca o inițiativă de pace, riscă să submineze solidaritatea europeană.

Profesorul Alberto Alemanno de la Harvard, citat în articol, subliniază gravitatea situației: „Acest summit arată clar cum Ungaria devine cea mai vulnerabilă verigă a Uniunii în materie de geopolitică. Orbán își consolidează propria agendă, chiar cu prețul izolării în cadrul UE”. Diplomații europeni exprimă, de asemenea, „o îngrijorare profundă” cu privire la acest potențial punct de cotitură.

În paralel, liderii europeni încearcă să preia inițiativa pentru un plan de pace în Ucraina. Eforturile s-au intensificat după ce o întâlnire între președintele Volodimir Zelenski și Donald Trump la Washington nu a dus la un acord pentru livrarea de rachete Tomahawk, un rezultat considerat sub așteptări de către Kiev.

Liderul CDU, Friedrich Merz, a confirmat această direcție pe rețeaua X (fostul Twitter): „După discuțiile cu președintele Trump, ne-am coordonat și vom susține următorii pași. Ucraina are nevoie acum de un plan de pace”.

Presa germană a notat că Zelenski nu a obținut garanțiile militare sperate. Kievul dorea să achiziționeze rachete de croazieră Tomahawk, cu o rază de acțiune de peste 1.600 de kilometri, ceea ce ar fi reprezentat un avantaj strategic important. Oficial, președintele american a motivat refuzul prin nevoia SUA de a-și menține propriile stocuri de armament, dar a lăsat deschisă posibilitatea unui acord hibrid, care să combine tehnologia americană cu dronele ucrainene.

Rusia a avertizat că furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina ar reprezenta o escaladare a conflictului. Vizita la Washington, a șasea pentru Zelenski de la revenirea lui Trump la Casa Albă, a fost marcată de semnale ambigue din partea administrației americane. Între timp, Ucraina continuă atacurile cu drone proprii asupra rafinăriilor rusești pentru a afecta economia Moscovei.

Ca reacție la discuțiile de la Casa Albă, liderii europeni au avut o videoconferință cu Volodimir Zelenski. La apel au participat șeful NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul britanic Keir Starmer și premierul italian Giorgia Meloni. Potrivit Axios, Starmer a propus o colaborare cu SUA pentru un plan de pace similar celui american pentru Fâșia Gaza, iar Rutte a solicitat o reuniune de urgență a consilierilor europeni pentru securitate, programată pentru acest weekend.