Executivul de la București se confruntă cu o divergență internă de opinii după ce România a votat în favoarea Acordului UE-Mercosur.

În timp ce Ministerele Economiei și Afacerilor Externe au susținut decizia fără a menționa eventuale riscuri, reprezentanții PSD din Guvern și-au exprimat dezacordul.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat public că nu a susținut acest vot, în timp ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că documentul nu a primit avizul instituției sale. Social-democrații critică faptul că tema nu a fost analizată în prealabil în cadrul coaliției de guvernare. Totodată, trei europarlamentari AUR au transmis o sesizare oficială Comisiei Europene, invocând Tratatul UE pentru a susține că Ursula von der Leyen nu are autoritatea de a semna acest pact.

Semnarea oficială este programată pentru sâmbătă în Paraguay, țară care asigură președinția Mercosur (Piața Comună a Sudului). Blocul sud-american, format din Argentina, Brazilia, Bolivia, Paraguay și Uruguay, reprezintă o piață de peste 300 de milioane de consumatori. Acordul vizează eliminarea unor taxe vamale de 4 miliarde de euro pentru exporturile din UE, în condițiile în care statele latino-americane aplică în prezent tarife ridicate:

• 35% pentru componente auto;
• 28% pentru produsele lactate;
• 27% pentru vinuri.

În total, peste 90% din tarifele aplicate produselor europene ar urma să fie eliminate. Totuși, la nivelul UE, opoziția este puternică. În cadrul COREPER, Franța, Polonia, Irlanda, Ungaria și Austria s-au opus acordului. Italia s-a retras din grupul contestatarilor după ce liderii europeni i-au garantat premierului Giorgia Meloni acces prioritar la fonduri de 45 de miliarde de euro pentru agricultură din viitorul buget multianual al Uniunii.

Franța și Polonia rămân cei mai fermi adversari, considerând că beneficiile din sectorul industrial nu compensează pierderile suferite de fermieri. Ministra franceză a Agriculturii, Annie Genevard, a declarat că „lupta nu s-a încheiat” și mizează pe blocarea documentului în Parlamentul European. Omologul său polonez, Stefan Krajewski, a anunțat că Varșovia va ataca acordul la Curtea de Justiție a UE, precizând că guvernul „va utiliza toate căile legale” pentru protecție.

În România, impactul economic rămâne incert din cauza lipsei unor date actualizate. Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România a solicitat oficial Guvernului realizarea unui studiu de impact. Fermierii români avertizează asupra unor „riscuri majore”, printre care:

• creşterea importurilor din state terţe care nu respectă aceleaşi standarde de mediu şi fitosanitare;
• presiuni asupra preţurilor de pe piaţa internă;
• diminuarea veniturilor producătorilor locali.

Horia Cardoș, director general al Agroland Group, a punctat că Acordul cu Mercosur „pare construit pe date și premise economice vechi de peste două decenii, aplicate într-un context global care s-a schimbat radical”.

Din punct de vedere comercial, pactul ar facilita exporturile românești de mașini, utilaje și băuturi alcoolice, însă ar deschide piața pentru importuri masive de zahăr, carne, orez, miere și soia din America de Sud, la prețuri mai scăzute.

Implementarea acordului presupune acum votul în Parlamentul European și ratificarea în fiecare parlament național. Deși orice stat membru are dreptul de a refuza ratificarea, specialiștii avertizează că rămânerea în afara tratatului ar putea aduce dezavantajele concurenței comerciale fără a beneficia de avantajele economice ale acestuia.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]