Administrația de la Moscova a reacționat favorabil vineri, după ce mai multe state europene, printre care Franța și Italia, și-au arătat dorința de a redeschide canalele de comunicare cu Rusia, întrerupte odată cu declanșarea invaziei din Ucraina în 2022, scrie Le Figaro.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris aceste semnale drept o „evoluție pozitivă”, subliniind că Moscova a analizat cu atenție afirmațiile recente venite din partea liderilor de pe continent. „Dacă acest lucru reflectă cu adevărat viziunea strategică a europenilor, este o evoluție pozitivă a poziției lor”, a precizat oficialul rus în fața jurnaliștilor.

Conform reprezentantului președinției ruse, apelurile la dialog venite dinspre Paris, Roma sau Berlin în scopul garantării stabilității europene coincid cu obiectivele Moscovei. Totuși, Peskov a taxat atitudinea Londrei, pe care a numit-o „distructivă”, acuzând Regatul Unit că menține o poziție radicală și că nu sprijină eforturile de pace.

În replică la aceste tendințe de reapropiere, secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat pentru Politico că Londra are nevoie de dovezi concrete privind intențiile de pace ale lui Vladimir Putin, dovezi care momentan lipsesc.

Contextul acestor schimbări de poziție include mai multe declarații cheie ale liderilor europeni:

• Giorgia Meloni, premierul Italiei, a susținut la începutul lunii ianuarie că Europa trebuie să reia discuțiile cu Rusia și a propus desemnarea unui „trimis special” al UE pentru a asigura o comunicare unitară.
• Emmanuel Macron, președintele Franței, a menționat în decembrie 2025 că un dialog cu Vladimir Putin ar putea redeveni „util” pentru interesele europene.
• Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a punctat miercuri că stabilitatea pe termen lung a Uniunii Europene depinde de găsirea unui echilibru în relația cu Moscova.

Relațiile diplomatice dintre majoritatea statelor europene și Rusia au fost înghețate după februarie 2022, în încercarea de a izola regimul de la Kremlin. Totuși, dinamica s-a schimbat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, acesta inițiind deja contacte directe cu Putin, inclusiv un summit în Alaska în vara anului 2025.

În interiorul blocului comunitar, lideri precum Viktor Orban (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia) au păstrat legătura cu Moscova în ciuda criticilor de la Bruxelles. De asemenea, contacte punctuale au existat și la nivelul marilor puteri europene, Emmanuel Macron și fostul cancelar Olaf Scholz având convorbiri telefonice cu liderul rus în iulie 2025, respectiv noiembrie 2024.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]