Fabrica de ciorapi Ciserom din Sebeș, cu o tradiție de aproape un secol în industria textilă românească, și-a anunțat închiderea definitivă, după ce a înregistrat pierderi continue timp de șase ani și a eșuat în încercările de redresare financiară. Conducerea societății a decis să scoată la vânzare toate activele și fondul de comerț, iar linia de producție a fost casată, marcând astfel sfârșitul unei epoci pentru industria locală.

Contextul financiar și evoluția deciziei

În primăvara acestui an, fabrica a comunicat intenția de închidere, iar ulterior pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de un investitor din Sibiu. Circa 100 de angajați erau deja în preaviz, iar situația economică dificilă a impus luarea acestei măsuri drastice.

„Am produs o pereche de șosete cu 17 lei și am vândut-o cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a declarat conducerea companiei, evidențiind lipsa sustenabilității modelului de afaceri.

Inițial, noul investitor a anulat decizia de concediere colectivă, manifestând intenția de a investi pentru redresarea fabricii. Cu toate acestea, datele contabile s-au dovedit a fi extrem de dificile. Pentru anul 2023, Ciserom a raportat o cifră de afaceri de peste 19 milioane de lei și o pierdere de 1,8 milioane de lei, comparativ cu 12,6 milioane de lei cifra de afaceri și un deficit de 763.715 lei în 2022. În același interval, numărul angajaților a crescut de la 103 în 2022 la 157 în 2023.

Istoria unei fabrici centenare

Ciserom a fost fondată în 1927 de Gustav Bahner, originar din Liechtenstein. În 1928, compania a fost preluată de Uzinele Textile Românești, iar după cel de-Al Doilea Război Mondial a intrat în patrimoniul statului, funcționând sub denumirea TEBA între 1946 și 1954. Ulterior, a devenit „Fabrica de ciorapi și tricotaje Sebeșul”, iar din 1990 și-a schimbat numele în Ciserom.

Impactul închiderii și declarațiile investitorului

Închiderea fabricii reprezintă o pierdere semnificativă pentru comunitatea locală și pentru industria textilă din România. Investitorul care a preluat recent compania și-a exprimat regretul față de pierderea locurilor de muncă și a subliniat dificultățile întâmpinate în încercarea de a salva afacerea.

„Mergem până la capăt, dar cel mai mult regret oamenii alături de care mi-aș fi dorit să construiesc un business solid”, a declarat acesta, evidențiind dificultățile și consecințele sociale ale acestei decizii.