• Home
  • Fapt divers
  • Solstițiu de vară 2023, cea mai lungă zi din an. Ce tradiții și obiceiuri se respectă astăzi

Solstițiu de vară 2023, cea mai lungă zi din an. Ce tradiții și obiceiuri se respectă astăzi

solstitiu de vara soare

Solstiţiul de vară 2023 are loc miercuri, 21 iunie, la ora 17:58, fenomen care marchează începutul verii astronomice, nu doar calendaristic, fiind perioada din an cu cea mai lungă durată de lumină naturală a Soarelui. În același timp, în emisfera sudică este momentul în care oamenii marchează începutul iernii. Solstițiul reprezintă un eveniment astronomic care are legătură cu mișcările Pământului de revoluție în jurul Soarelui și de rotație în jurul propriei axe. Ce se întâmplă mai exact în cea mai lungă zi din acest an:

De unde vine denumirea de solstițiu
Denumirea de Solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopţii fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

După momentul Solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Solstiţiul de vară este din vechime legat de strângerea recoltei. Încep să se aprindă focurile pentru Noaptea de Sânziene. Se fac la răspântii, pe locul cel mai înalt, lângă ape stătătoare, pentru îndepărtarea bolilor şi a necazurilor. Animalele domestice se trec prin foc pentru purificare, iar torţe aprinse se poartă pe câmpuri, pentru a îndepărta dăunătorii. În plus, este o perioadă bună din an pentru organizarea nunţilor.

De ce e important solstițiul de vară în astronomie
Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanță unghiulară nord față de Ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu Ecuatorul, numit Tropicul racului. La solstițiul de vară, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, potrivit www.astro-urseanu.ro, citat de digi24.ro.

 Ce obiceiuri se respectă astăzi
Tradiţia şi superstiţiile privind solstiţiul de vară au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi (iluminată de Soare) a anului este considerată punct de balanţă, de răscruce, de schimbare, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul Soarelui, scrie Agerpres. În această perioadă va avea loc și sărbătoarea Sânzienelor, asociată cumva, în tradiția populară românească, solstițiului de vară. În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută drept ziua de Sânziene sau Drăgaica. Tot pe 24 iunie, credincioșii creștin ortodocși sărbătoresc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult al soarelui, iar în unele zone, sărbătoarea se mai numeşte şi „Cap de vară”.

În imaginaţia populară, Sânzienele sunt nişte fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, dansând. Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele „dau îndărăt”, adică nu mai cresc deloc.

Continuarea aici

Parteneri