Un studiu realizat de o echipă de cercetători de la universitățile din Stuttgart, Koblenz și Vilnius a generat controverse în Germania, după ce a concluzionat că majoritatea testelor PCR pozitive efectuate în țară în timpul pandemiei nu au indicat o infecție reală cu COVID-19.

Oamenii de știință și-au bazat analiza pe datele colectate de „Laboratoarele acreditate în medicină” (ALM), la solicitarea Institutului Robert Koch (RKI). Concluzia lor este că doar 14%, sau posibil chiar 10%, dintre persoanele care au primit un rezultat pozitiv la testul PCR erau, de fapt, infectate cu virusul SARS-CoV-2.

„În Germania, un consorțiu de laboratoare acreditate de autorități (ALM) a acoperit aproximativ 90% din toate testele PCR pentru coronavirusul 2 al sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2), în timpul pandemiei COVID-19 (martie 2020 până în ianuarie 2023), și, de asemenea, a efectuat teste serologice în masă pentru anticorpii IgG până în mai 2021. Am analizat evoluția săptămânală observată de ALM a fracțiunilor pozitive ale testelor PCR și IgG (…) Valoarea de 0,14 găsită pentru parametrul de scalare ajustat înseamnă că doar 14% dintre cei care au fost testați pozitiv la PCR au fost efectiv infectați cu SARS-CoV-2.“

Studiul subliniază că echivalarea unui test PCR pozitiv cu o infecție nu este susținută de dovezi științifice, deși această premisă a stat la baza unor decizii politice cu impact major.

Descoperirile intră în conflict direct cu declarațiile recente ale virologului Christian Drosten. „Rezultatele noului studiu sunt în contradicție flagrantă cu declarațiile recente, ale virologului Christian Drosten, în comisia de anchetă din Saxonia, potrivit cărora fiecare test PCR pozitiv este echivalent cu o infecție“, scrie Universitat-Koblenz.

Potrivit sursei menționate, un aspect controversat este faptul că Legea privind protecția împotriva infecțiilor a stipulat în timpul pandemiei că doar un test PCR pozitiv poate constitui dovada unei infecții sau a vindecării. În mod explicit, testele de anticorpi, care pot demonstra o infecție anterioară, au fost excluse.

De asemenea, cercetătorii critică utilizarea „incidenței pe șapte zile” ca fundament pentru restricții severe ale drepturilor fundamentale, aceasta fiind inclusă în aceeași lege.

„Această măsură depinde exclusiv de numărul de teste efectuate și, prin urmare, nu este un indicator obiectiv al incidenței infecției”

, a declarat Michael Günther de la Universitatea din Stuttgart, autorul principal al studiului.

Coautorul studiului, Robert Rockenfeller de la Universitatea din Koblenz, a adăugat: „Trecerea de la jumătate de milion, la două milioane și jumătate de teste pe săptămână, creează o incidență de cinci ori mai mare, doar prin numărul variabil, fără ca rata reală de infecție să se schimbe”.

Analiza ridică o întrebare fundamentală cu privire la fiabilitatea datelor și conceptelor folosite pentru a justifica deciziile luate în timpul pandemiei. Răspunsul la această întrebare este considerat decisiv nu doar pentru evaluarea istorică a crizei, ci și pentru menținerea încrederii publice în politică și știință, notează Universitat-Koblenz.

Publicarea rezultatelor coincide cu începerea activității Comisiei de anchetă a Bundestagului, care are ca scop analizarea provocărilor din perioada pandemiei.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]