Tradiţii în Ajunul Crăciunului. De ce nu trebuie să bei ţuică în această zi!

În credinţa populară, sărbătoarea magică a Naşterii Domnului presupune o serie de obiceiuri frumoase, care sunt respectate cu sfinţenie în multe zone ale ţării. Se spune că dacă ţii cont de datini, ai sănătate şi spor în casă.
Aşadar, în ziua de Ajun, toate pregătirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: stimularea belşugului casei. Astfel, ele pregătesc „copturile”, adică turtele, covrigii şi colacii. Acestea se vor împărţi colindătorilor, dar vor fi duse şi la biserică, urmând să fie împărţite pentru sufletele morţilor.

Pe înserat, în multe sate şi oraşe din ţară începe colindatul, formă străveche de vestire a Naşterii Mântuitorului Iisus, care deschide ciclul celor 12 zile sacre de la cumpăna dintre ani. Copiii cântă “Steaua”, “Craii” sau “Viflaimul”, acestea fiind doar câteva dintre colindele dedicate sărbătorii.

„Darurile primite de copii – merele, covrigii, nucile – sunt ofrande simbolice. Covrigii şi colăceii sunt simbolul grâului, expresie a rodniciei. Nucile întruchipează, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de răscumpărarea păcatului originar”, a explicat, pentru adevarul.ro, Doina Işfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.
Tot în Ajun, trebuie să ţinem cont de anumite lucruri.

Distribuie prietenilor

De pildă, există superstiţia că nu trebuie să se bea rachiu, întrucât acesta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înaintea tuturor bucatelor.

De asemenea, în această zi, nu se dă nimic din casă şi nici nu se împrumută, pentru că se crede că cel ce dă acum dă afară din casă tot norocul.